ADN-ul fosil al unui sugar aduce noi date privind primii oameni veniţi pe teritoriul Americii
A murit la vârsta de şase săptămâni în urmă cu 11.500 de ani, dar are multe de spus: analiza ADN-ului fosil al unui bebeluş descoperit în Alaska le-a permis oamenilor de ştiinţă să dezvolte scenariul sosirii primilor oameni pe continentul american, potrivit unui studiu dat publicităţii miercuri, relatează AFP.
Rămăşiţele sugarului au fost descoperite în 2013 în situl arheologic Upward Sun River, din statul american Alaska. Bebeluşul a fost botezat "Xach'itee'aanenh t'eede gaay" sau "fetiţa răsăritului de soare" de către comunitatea indigenă de la faţa locului. Pentru oamenii de ştiinţă, ea este pur şi simplu "USR1", referire la locul descoperirii sale.
Ea a fost îngropată împreună cu o nou-născută care a murit la o vârstă şi mai fragedă, care a fost şi ea studiată de echipa formată în special din oameni de ştiinţă de la universităţile din Copenhaga, Cambridge şi Alaska.
O mare parte din comunitatea ştiinţifică este de acord că primii oameni care au ajuns pe continentul american proveneau din grupuri venite din Asia la sfârşitul ultimei ere glaciare (Pleistocenul superior).
În această epocă de glaciaţiune, nivelul oceanul a scăzut şi un pod terestru care corespundea actualei strâmtori Bering permitea deplasarea din Siberia în Alaska.
Însă numeroase întrebări persistă încă asupra datei sosirii acestor populaţii şi a modului în care ele au ocupat continentul american.
Echipa de cercetători, ale cărei lucrări au fost publicate în revista Nature, a reuşit să secvenţieze genomul complet al sugarului USR1.
Ei nu au reuşit acelaşi lucru şi în cazul ADN-ului nou-născutei, în lipsă de eşantioane suficiente. Însă analizele genetice au permis stabilirea faptului că cele două fetiţe erau înrudite şi cel mai probabil verişoare.
Fetiţa USR1 le-a rezervat o serie de surprize cercetătorilor. Patriomoniul său genetic nu corespunde celor două ramuri cunoscute ale primilor ameridieni, aşa zise de "nord" şi de "sud".
Oamenii de ştiinţă au descoperit că fetiţa aparţinea unui grup până acum necunoscut, pe care l-au botezat "vechii beringieni".
"Nu ştiam că această populaţie a existat", subliniază Ben Potter, profesor de antropologie în cadrul Universităţii Alaska din Fairbanks.
Alte analize au permis aducerea "primei dovezi genetice directe că strămoşii amerindienilor provin cu toţii din aceeaşi populaţie sosită în cadrul unui eveniment migrator unic" din timpul erei glaciare, potrivit studiului.
Acest val de migraţie este posibil să fi avut loc în urmă cu peste 20.000 de ani, subliniază Universitatea Cambridge într-un comunicat. AGERPRES
