Certificatele energetice reprezintă documente oficiale, care au rolul de a identifica în mod clar, pe baza unei metodologii riguroase caracteristicile termice ale construcțiilor în cauză. Este vorba despre acte care sunt emise numai de către auditori energetici atestați în domeniu.

Aceste documente au fost introduse ca obligatorii în România încă din anul 2013, ca urmare a faptului că România face parte din Uniunea Europeană, pentru ca standardele pentru construirea clădirilor să fie cât mai înalte.

În momentul în care proprietarii decid să vândă ori să închirieze un imobil, trebuie neapărat să obțină certificatul energetic, întrucât acesta atestă foarte clar starea imobilului în ceea ce privește consumul de energie. În funcție de caracteristicile lor, clădirile pot fi încadrate într-una din cele sapte clase energetice definite prin legislația în vigoare.

Acte necesare emiterii certificatului energetic

Primul pas pe care proprietarii trebuie să îl facă pentru obținerea certificatelor energetice este să înmâneze specialistului atestat actele imobilului cerute de el.

Pe lângă studiul documentației primite de la solicitant, auditorul va face o vizită de lucru la imobil (pentru măsurători și obținerea de informații despre acesta).

Analiza actelor imobilului de către auditori energetici

Auditorii energetici sunt specialiști autorizați de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care se ocupă de eliberarea certificatelor energetice.

Ei trebuie să analizeze documentele clădirilor menționate, pentru a obține o serie de date necesare calculelor de specialitate.

Deplasarea la clădire

Următorul pas realizat de către auditorii energetici atestați este acela de a merge la fața locului, pentru a obține informații suplimentare.

Emiterea certificatului energetic. Încadrare într-o clasă energetică a construcției

În funcție de constatările de la fața locului și de informațiile pe care le-au obținut din acte, auditorii energetici au capacitatea de a încadra imobilele într-una din cele 7 clase energetice.

Acestea sunt împărțite de la A la G, unde A este cea mai bună clasă, iar G cea mai slabă.

De exemplu, doar imobilele care au un consum mai mic de 125 kWh/m2/an pot fi încadrate în clasa A.

Clădirile care au un consum anual mai mare de 820 kWh/m2/an sunt încadrate în clasa energetică G.

Statisticile indică faptul că în prezent, în România, cele mai multe dintre construcții sunt de clasă C sau D.

Dacă proprietarii vor face îmbunătățiri ale imobilelor, se va putea solicita un nou certificat, chiar și înainte de a se scurge timpul de 10 ani cât e valabil un astfel de certificat.

Distribuie Distribuie Comentarii