Agenția secretă a Pentagonului care pregătește sabotarea tehnologiei rivalilor SUA
Pentagonul ar fi creat o agenţie de contracarare a spionajului tehnologic. Foto: Shutterstock
Cunoscută în interiorul instituției sub acronimul TSO (Technology Support Office), această structură formată de câteva luni aduce la aceeași masă ofițeri de informații, ingineri și experți în operațiuni speciale. Scopul său principal este menținerea supremației militare a Statelor Unite prin blocarea și compromiterea programelor tehnologice dezvoltate de puteri străine rivale.
Existența și obiectivele agenției au ieșit la iveală în urma unei investigații realizate de publicația POLITICO . Jurnaliștii au stat de vorbă cu 12 foști și actuali oficiali din aparatul american de securitate națională, familiarizați în diverse grade cu acest proiect. Printre surse – care au solicitat anonimatul pentru a putea divulga informații sensibile nepublicate anterior – se numără persoane care au participat direct la fondarea TSO, au lucrat cu agenția, au luat parte la informări oficiale sau cunoșteau vechile programe de informații absorbite de noua entitate.
Cum funcționează sabotajul de la distanță
Deși nu deține autoritatea legală pentru a executa direct misiuni clandestine în teren, TSO colaborează strâns cu lideri din armată și din serviciile secrete pentru a concepe strategii și instrumente de intervenție în străinătate. Portofoliul agenției include pregătirea unor campanii de dezinformare, perturbarea rețelelor de aprovizionare și elaborarea unor soluții de hacking adaptate unor ținte specifice, menite să blocheze accesul adversarilor la tehnologii critice sau să le saboteze de la distanță.
Mai mult, planurile vizează operațiuni complexe de inducere în eroare, prin care statele rivale ar fi determinate să instaleze în propriile sisteme de armament componente cu defecțiuni ascunse, cel mai probabil proiectate chiar de specialiștii TSO. Un fost oficial din sfera informațiilor, care a colaborat îndeaproape cu structura, a explicat că miza principală este ca SUA să „câștige timp sau să împiedice adversarii să dezvolte tehnologii” capabile să pună în pericol trupele americane în eventualitatea unui război major.
Numeroși cunoscători ai proiectului consideră acest demers drept unul vital, în condițiile în care rivalii Washingtonului integrează rapid inteligența artificială și echipamentele comerciale avansate, cum ar fi dronele, amenințând să reducă decalajul militar față de SUA. „Este o reorientare, de la cele mai înalte niveluri ale guvernului, către acest tip de activitate, de care era mare nevoie”, a punctat un fost oficial de rang înalt din serviciile de informații ale Pentagonului.
Oamenii din spatele proiectului și secretomania oficială
Înființată în luna aprilie, agenția a fost păstrată într-o discreție aproape totală. Nici secretarul Apărării, Pete Hegseth, nici alți lideri ai Pentagonului nu au menționat-o public, o atitudine care contrastează puternic cu modul deschis și entuziast în care instituția a comunicat alte reforme de modernizare militară sau măsuri dure împotriva rivalilor externi. Pe platformele online ale Departamentului Apărării, TSO este aproape invizibilă, numele său figurând doar în câteva memorandumuri și documente nepromovate public, în timp ce operațiunile sale rămân strict clasificate.
Arhitectul principal al inițiativei a fost Steve Feinberg, adjunctul secretarului Apărării și miliardar provenit din sectorul investițiilor de capital privat, care a condus și Consiliul consultativ pentru informații al Casei Albe în timpul primului mandat al președintelui Donald Trump. Feinberg a fost sprijinit îndeaproape în organizarea TSO de consilierul său de rang înalt, Tom Rakusan, un veteran al operațiunilor clandestine din cadrul CIA, care anterior se ocupase de tehnologii emergente chiar la firma de investiții a lui Feinberg.
Hegseth și Feinberg au reușit să pună pe picioare agenția fără a atrage atenția din exterior prin simpla reorganizare a două programe secrete de informații care funcționau încă din 2023. Acele programe derulau deja acțiuni de sabotaj tehnologic la scară redusă, iar comasarea lor într-o structură dedicată arată intenția clară a Pentagonului de a amplifica aceste operațiuni.
Centralizarea puterii și un buget estimat la peste 1,5 miliarde de dolari
Ideea unei astfel de agenții era analizată de angajații Pentagonului de mai bine de un an. Trei foști oficiali din domeniul informațiilor au dezvăluit că, la începutul anului 2025, echipa subsecretarului Apărării pentru informații și securitate (structură cunoscută drept I&S) a demarat redactarea unui studiu privind extinderea celor două programe secrete. Finalizat în toamna aceluiași an, documentul a analizat inițial trecerea programelor în subordinea U.S. Cyber Command (comandamentul pentru operațiuni cibernetice).
În cele din urmă, s-a recomandat crearea unei agenții independente, dotată cu buget propriu și atribuții de achiziții. Această formulă îi permite să preia rapid tehnologii de vârf din mediul privat și să evalueze, pentru întreaga armată americană, riscurile generate de tehnologiile militare străine. Totodată, un fost oficial familiarizat cu proiectul a menționat că șefii instituției au folosit momentul pentru a-și spori autoritatea asupra programelor secrete: „TSO este, cu siguranță, parte a acestui demers de a centraliza o parte din control la nivelul conducerii”.
Actul de naștere al agenției a fost semnat de Steve Feinberg pe 14 aprilie, printr-un memorandum care plasa TSO sub „autoritatea, îndrumarea și controlul” subsecretarului pentru informații și securitate (funcție intitulată în document Undersecretary of War for Intelligence & Security). Ulterior, în iulie 2025, Senatul l-a confirmat la șefia I&S pe Bradley Hansell. Aceste detalii administrative apar într-un buletin lunar despre conducerea instituției, editat de biroul de evidențe publice al Pentagonului.
Pe parcursul verii, la comanda TSO a fost numit Grant Hundley, fost ofițer în trupele speciale ale pușcașilor marini. În paralel, William Nelson, funcționar de carieră al armatei care activase recent în cadrul Army Futures Command, a fost desemnat director pentru informații privind activitățile sensibile și programele speciale în interiorul I&S, urmând să supravegheze agenția alături de Hansell.
Deși sumele exacte alocate TSO și eventualele contracte noi rămân necunoscute, un fost responsabil de rang înalt din serviciile de informații ale Pentagonului estimează că doar bugetul destinat contractelor clasificate depășește probabil 1,5 miliarde de dolari. Același oficial a precizat că structura vizează companii aflate „în avangarda tehnologiei” pentru a achiziționa „o gamă întreagă de instrumente, din orice domeniu pe care vi-l puteți imagina”. De altfel, un alt fost oficial al Pentagonului și un fost responsabil din securitatea națională au confirmat că TSO a informat deja mai mulți contractori din industria apărării că este interesată de soluții de hacking ofensiv.
Pe lângă componenta ofensivă, agenția are rolul de a coordona utilizarea tehnologiei și de a simplifica procedurile birocratice pentru companiile implicate în diversele programe de informații ale Pentagonului, care în prezent comunică foarte puțin între ele. Potrivit unui fost oficial din informații care a discutat cu liderii departamentului, se are în vedere realizarea unui „catalog” centralizat de produse comerciale aprobate – inclusiv soluții de inteligență artificială – pe care contractorii să le poată utiliza în proiectele secrete.
Războiul orgoliilor în Pentagon și temerile privind lipsa de control
Transformarea TSO într-un pol de putere pentru sabotaj și atacuri cibernetice a generat însă fricțiuni majore în interiorul armatei. Conform unui fost responsabil de rang înalt din securitatea națională și a doi foști oficiali din informații, atât U.S. Cyber Command, cât și Special Operations Command s-au opus creării noii structuri, temându-se că își vor pierde o parte din fonduri. Mai mult, cei doi foști oficiali din informații pun plecarea recentă a lui Khoi Nguyen – responsabilul pentru achiziții de instrumente avansate de hacking din cadrul Cyber Command – parțial pe seama tensiunilor generate de apariția TSO. Contactat de jurnaliști, Nguyen nu a oferit niciun comentariu.
Dincolo de disputele bugetare, caracterul extrem de secret al agenției ridică semne de întrebare privind controlul democratic. Unele surse citate de publicația americană suspectează că administrația Trump a păstrat tăcerea asupra TSO tocmai pentru a evita supravegherea unor operațiuni care ar putea afecta populația civilă sau ar putea escalada tensiunile cu state precum China, cu care SUA nu se află în conflict deschis. Deși un fost oficial de rang înalt al Pentagonului a admis că succesul unei asemenea structuri impune o execuție impecabilă – „Trebuie să reușești operațiuni de spionaj ca în filme” –, tot el a atras atenția asupra riscurilor pe termen lung:
„Dar întrebările sunt: care sunt mecanismele de aprobare, cum se exercită supravegherea, cine are acces la informații pentru a le da americanilor încrederea că ceea ce faceți este în acord cu valorile noastre și că nu creați ceva ce, peste cinci ani, va fi considerat extrem de problematic?”
Chiar și printre susținătorii misiunii TSO există temerea că lipsa de transparență le-ar putea permite actualilor lideri ai Pentagonului să ordone acțiuni care încalcă dreptul internațional sau să atribuie contracte secrete extrem de bănoase unor apropiați politici. Îngrijorările sunt alimentate de comportamentul din ultimii doi ani al lui Pete Hegseth, care s-a lăudat public cu misiuni aflate la limita legislației interne și internaționale, în timp ce a blocat eforturile Congresului de a investiga operațiuni eșuate, soldate cu pierderi de vieți omenești.
Un actual oficial din domeniul securității naționale a dezvăluit că Pentagonul a informat recent Congresul despre planurile TSO, însă accesul la detalii a fost restricționat la un grup foarte restrâns de membri ai personalului. Această limitare îngreunează serios depistarea unor eventuale abuzuri în derularea operațiunilor sau în atribuirea contractelor. „Tocmai pentru că este un domeniu clasificat, există și mai multe posibilități de a ascunde lucruri sau de a induce în eroare”, a avertizat oficialul.
Acuzații de conflicte de interese și reacția oficială
Noile proiecte de modernizare lansate de Pete Hegseth și Steve Feinberg – printre care se numără și comisia numită Project Meridian, condusă de Elon Musk (directorul general al SpaceX) și Palmer Luckey (fondatorul Anduril) – sunt criticate pentru expunerea Departamentului Apărării la multiple conflicte de interese. Reprezentanții Partidului Democrat îl vizează în special pe Feinberg, subliniind că atât fondul de investiții de capital privat, cât și firma de capital de risc pe care le-a condus înainte de preluarea mandatului la Pentagon dețin participații majore în companii de tehnologie militară care concurează direct pentru contractele instituției.
Conducerea Pentagonului a respins însă categoric aceste suspiciuni, catalogându-le drept „o poveste nefondată, reciclată în întregime, pe care anumiți reporteri continuă să o promoveze din comoditate, deși nu au niciun fapt care să o susțină”. Purtătorul de cuvânt adjunct al instituției, Jacob Bliss, a insistat asupra faptului că departamentul aplică filtre etice extrem de stricte:
„Menține un cadru etic riguros, pe mai multe niveluri, care include verificarea declarațiilor financiare, renunțarea la participații acolo unde este cazul și verificări pentru prevenirea conflictelor de interese. Fiecare oficial al Departamentului de Război respectă pe deplin toate legile și reglementările privind etica. Orice afirmație contrară este falsă.” - Jacob Bliss, adjunctul purtătorului de cuvânt al Pentagonului
În ceea ce privește activitatea TSO, eventualele solicitări de fonduri suplimentare sau intenția de a cere Congresului o autorizare pe termen lung pentru noua agenție, Jacob Bliss a evitat să ofere răspunsuri clare, preferând să atace credibilitatea surselor jurnalistice: „Această solicitare pare să se bazeze pe informații care pur și simplu nu sunt adevărate. Cei care vă furnizează aceste afirmații sunt fie foarte prost informați, fie vă induc deliberat în eroare ca să-și răspândească fanteziile”. La rândul său, Casa Albă nu a oferit niciun comentariu pe marginea acestui subiect până la momentul publicării investigației.
Explorează subiectele:
