Supranumit de The New York Times „Indiana Jones al lumii spirituale”, dr. Alberto Villoldo s-a împrietenit cu șamanii Q’ero din Peru cu mult înainte ca acest lucru să devină o modă. Antropolog medical, șaman, profesor și formator, el a fondat The Four Winds Society, școală recunoscută la nivel internațional drept standardul de aur în predarea medicinii energetice, unind vechile învățături ale înțelepciunii șamanice cu practici de ultimă oră din nutriție, biologie și neuroștiință. A scris peste 20 de cărți și seturi de cărți-oracol, majoritatea traduse în limba română la Editura For You.

Într-un interviu acordat ziarului Adevărul, Alberto Villoldo vorbește despre ce înseamnă cu adevărat „să fii bine cu tine însuți”, despre rolul imaginației și al ritualului în vindecare și despre felul în care tradițiile străvechi se întâlnesc astăzi cu neuroștiința. El explică de ce este esențial să ne restabilim relația cu natura, de ce vindecarea înseamnă mai mult decât tratarea simptomelor (incluzând memoria, sufletul și sensul existenței) și cum ne putem alinia cu propriul destin, în loc să devenim o simplă statistică medicală.

Ce v-a atras inițial către tradițiile de vindecare șamanică din Amazon și Anzi și cum v-a influențat această călătorie înțelegerea a ceea ce înseamnă să fii „bine” cu tine însuți?

Alberto Villoldo: Am studiat cu șamanii, care au fost primii vindecători. Șamanii din Amazon sunt încă foarte vii și lucrează cu plantele medicinale. În Europa există, de asemenea, o veche tradiție șamanică - o tradiție a femeilor înțelepte și a tămăduitoarelor care știau să lucreze cu plantele. Dar înțelepciunea acestor femei a fost suprimată odată cu apariția medicamentelor produse în laborator și nu de natură. Iar acest lucru, în ansamblu, a adus atât rău, cât și bine. De aceea, astăzi, întâlnim atât de mulți oameni bolnavi în Europa și în America. Ce înseamnă să fii bine cu tine însuți? Două lucruri. Primul este să fii în relație cu natura. Dacă ești deconectat de la natură, nu poți fi bine, te vei îmbolnăvi. Aceasta este o problemă fundamentală pe care o avem în Occident. Ne-am deconectat de la pădure, chiar și de la hrana pe care o consumăm. Și chiar de la microbiom - acel ecosistem care trăiește în interiorul nostru -, pe care l-am agresat cu antibiotice pentru a ucide paraziții, distrugându-ne astfel natura interioară. Apoi, intrăm într-un ciclu vicios, extrem de nociv, al medicamentelor care nu colaborează cu natura.

V-ați format ca psiholog și antropolog medical înainte de a aprofunda tradițiile străvechi ale înțelepciunii. Cum s-au completat aceste discipline în munca dumneavoastră?

Alberto Villoldo: Astăzi formăm mulți medici pentru ca ei să poată lucra cu trupul și nu împotriva lui. Să poată lucra cu mintea și nu împotriva ei. Țineți minte: mintea te poate vindeca sau te poate distruge. Tot ceea ce gândești și tot ceea ce crezi ajunge să devină realitate. Așadar, dacă îți poți schimba convingerile de bază, poți crea sănătate. Când un pacient vine la mine în cabinet, de multe ori aduce un dosar gros cu analize de laborator, teste de sânge, diagnostice. Iar eu trebuie să îl conving că el nu este un diagnostic. Nu este un cancer. Nu este o fibromialgie. Nu este o etichetă medicală. El este un miracol viu. Și dacă poate să creadă că este un miracol viu, atunci încep să se întâmple lucruri miraculoase.

Și asta la nivel fizic, la nivel psihologic, la nivelul anxietății pe care o trăim astăzi într-o lume dominată de stres. Dacă îți poți schimba convingerile de bază, poți crea sănătate. Dar acest lucru trebuie însoțit de dietă, de hrana pe care o consumi și de nutrienții pentru creier care îți susțin capacitatea de a crea sănătate psihosomatică.

Ne puteți împărtăși un moment sau o experiență din parcursul dumneavoastră (poate de la începuturi) care v-a făcut să realizați că vindecarea înseamnă mai mult decât a trata simptomele, că are legătură și cu memoria, sufletul sau scopul?

Alberto Villoldo: Vedeți, noi suntem mai interesați de „de ce avem” ceva, decât de „ce avem”. Când mergem la doctor, întrebăm: „Ce am?” În schimb, ar trebui să căutăm răspunsuri la: „De ce am asta? De ce mă simt așa? De ce nu îmi funcționează bine ficatul? De ce inima mea...?”, în loc de „Care este diagnosticul meu?”. Aceasta este întrebarea greșită. Sănătatea ta este întotdeauna legată de starea minții și a sufletului. Sufletul tău a venit cu un destin, cu o călătorie, cu o misiune în această lume. Dacă nu ești aliniat cu destinul tău, cu drumul sufletului tău, cu ceea ce ai venit să faci aici, atunci vei fi nefericit. Nu vei fi împlinit. Și, mai devreme sau mai târziu, te vei îmbolnăvi. Înțelegerea pe care o au tradițiile străvechi - nu doar din Amazon, ci și de aici, din tradițiile europene, din tradițiile românești - este că venim pe lume cu un destin. Ca atare, trebuie să fii capabil să răspunzi la trei întrebări: „Cine sunt eu?”, „De unde vin?” și „Încotro merg?”. Cine sunt eu? Sunt doar acest trup? Sunt doar numele meu? Sunt jobul meu? Nu. Cine sunt eu, cu adevărat? Și răspunsul nu este la fel de important cât faptul că poți adresa aceste trei întrebări. De unde vin? Și toți am mai trăit înainte. Încotro merg? Care este destinul meu? Ce sunt chemat să fac? Sunt chemat să fac o diferență în lume, să aduc frumusețe, vindecare și bucurie în lume? Și atunci lumea îți va aduce frumusețe, vindecare și bucurie.

Într-una dintre cărțile dumneavoastră descrieți exerciții prin care oamenii se pot privi în oglindă pentru a descoperi povești sau chipuri din existențe anterioare. Cum răspundeți celor care se întreabă dacă nu este doar imaginație? Cum îți poți da seama că ceea ce vezi nu este doar o proiecție a minții?

Alberto Villoldo: Nu contează. Nu contează, fiindcă chiar dacă e imaginația ta, este o poveste care trăiește în tine, în imaginația ta. Și atunci vei repeta aceleași teme din acea poveste de-a lungul acestei vieți. Nu avem dovezi științifice. Dar avem 5.000 de ani de documentație, în India, în Tibet, în Amazon, lăsată de cei care caută înțelepciunea care spun: „Da, am mai fost născuți înainte...” Și avem fizica modernă, care afirmă că prima lege, cea dintâi lege a fizicii, este că energia nu poate fi distrusă, ci doar transformată. Legea conservării energiei. Așadar, toată această energie care ești tu nu poate fi distrusă niciodată. Ea poate fi doar transformată. Desigur, știința materialistă spune: „Da, asta ești. Te-ai născut, apoi mori. Ciao.” Și gata, acesta este sfârșitul. O perspectivă foarte limitată. În timp ce în Tibet, în Amazon sau în vechile învățături de înțelepciune din Europa se spune: „Dacă îți liniștești mintea, dacă te uiți în oglindă și întrebi «De unde vin?», vei putea să vezi poveștile cu care vii și cine ai fost.” Iar dacă ești capabil să privești cu atenție și destul de liniștit, vei putea vedea cine devii. Șamanii transformă asta într-un exercițiu.

Dacă vine la mine un pacient cu un diagnostic grav, pot să-i văd liniile destinului viitor și să-l ajut să-și aleagă un destin vindecat. Apoi, acel destin vindecat din viitor îl putem instala pe linia sa de timp, iar viitorul poate întinde mâna ca un braț uriaș, să-l tragă către acea stare de sănătate. Și atunci nu mai ești o statistică. Nu devii produsul, știți, acelei curbe mari și late a clopotului, care înseamnă statistici. Nu vrei să fii o statistică. Vrei să fii excepția.

Iar excepția este acea persoană la care durata de viață sănătoasă ajunge să fie egală cu durata de viață biologică. Dacă ești în partea grasă a curbei, știi că te vei îmbolnăvi și vei muri, la fel cum se îmbolnăvesc și mor oamenii astăzi. Iar asta înseamnă că unul din doi oameni va avea Alzheimer diagnosticabil la vârsta de 85 de ani. Asta spun statisticile: unul din doi, 50%. Dacă îți poți alege un destin sănătos, vindecat, nu trebuie să devii o statistică. Nu trebuie să devii un număr, pentru că statisticile nu arată bine. Asta îi învăț pe oameni astăzi.

Dacă nu îți alegi destinul prin mâncarea pe care o consumi, prin stilul de viață pe care îl trăiești, prin felul în care iubești, în care ierți, în care râzi, în care te rogi, atunci devii o statistică medicală. Ceea ce ne dorim este să aducem durata vieții sănătoase la nivelul duratei vieții biologice și, apoi, să ne luăm conștiința cu noi în momentul morții, să o ducem cu noi, pentru a înțelege că moartea este doar o poartă. Toate acestea pot fi verificate prin propria experiență. Le poți verifica dacă ești dispus să iei parte la experiment.

Printre mamifere, există doar trei specii care nu au programată moartea în ADN. Cum așa? Sunt trei specii care nu au un program al morții: oamenii, balenele și delfinii. Toate celelalte mamifere au acest program. Și cele trei specii care nu au un program al morții sunt și cele cu cel mai mare raport creier/greutate corporală. Noi nu avem un program al morții.

În lumea animală, de obicei, nu există bunici, pentru că, odată ce nu mai pot avea urmași, indivizii dispar. La majoritatea speciilor nu există o perioadă de viață lungă după menopauză. Dar oamenii, balenele și delfinii sunt o excepție: pot trăi încă 40-50 de ani după ce nu mai pot avea copii, tocmai pentru că devin păstrători ai înțelepciunii. Bunicile-balene își învață puii să comunice. Bunicile noastre ne-au transmis înțelepciunea. Așadar, luăm parte la un experiment de longevitate, un experiment biologic al longevității. Doar aceste trei specii nu au moartea programată în ADN. Iar ceea ce au înțeles șamanii de odinioară, înțelepții de odinioară, este că ceea ce noi numim spiritualitate înseamnă să ne antrenăm creierul ca să putem participa la acest experiment al longevității prin crearea unei sănătăți psihosomatice. Dacă nu iei parte la experiment, atunci intri în „grupul de control”.

Iar grupul de control este felul în care mor și se îmbolnăvesc toți ceilalți. „Grupul de control” trăiește mult, dar moare încet, petrecându-și ultimii 10 ani din viață murind. Dacă iei parte la experiment, trăiești mult și mori repede, în somn. Trăiești mult, sănătos, mori repede - în loc de a trăi mult, bolnav, și a muri încet. Și poți alege să faci parte din experiment sau să alegi să nu faci. Și atunci vei trăi mult, dar te vei îmbolnăvi și vei muri încet.

Ceea ce au descoperit păstrătorii străvechi ai înțelepciunii este că putem crea sănătate psihosomatică accesând creierul superior, stabilind rețele neuronale în partea superioară a creierului, în locul celor din creierul inferior, care sunt despre stres, frică, lipsă, „nu e destul”, stimă de sine scăzută, auto-judecată, furie. Toate acestea ne îmbolnăvesc și creează boala psihosomatică. Și aici se întâlnesc și converg științele creierului cu științele șamanice străvechi.

Munca dumneavoastră cu Medicina Energetică face legătura între practici șamanice străvechi și neuroștiința de ultimă oră. Cum vedeți știința modernă - validează sau, dimpotrivă, interpretează greșit înțelepciunea străveche?

Alberto Villoldo: Știința modernă abia acum începe să înțeleagă ceea ce descria înțelepciunea străveche. În primul rând prin fizica cuantică. Acum o sută de ani, fizicienii se întrebau: „Electronul este o particulă sau este o undă?” Pentru că, dacă trăgeau un electron într-o placă de oțel, electronul trecea prin țintă ca un glonț. Deci, evident, trebuia să fie particulă. Dar dacă îl trimiteau către o bucată de oțel cu trei fante, electronul trecea prin toate trei deodată, ca un val oceanic care trece printr-un gard. Deci, evident, trebuia să fie și undă. Apoi, Einstein și ceilalți fizicieni au spus: „Da, are o stare de particulă și are o stare de undă.” Și apoi a venit Werner Heisenberg și a spus: „Electronul va fi acolo unde îl cauți. Și oriunde cauți electronul, unda colapsează și apare starea de particulă.”

Și noi avem o stare de particulă. Starea mea de particulă se numește Alberto. A ta se numește Bianca. Dar avem și o stare de câmp - câmpul energetic. Iar această stare de câmp este cea care continuă atunci când îți lași în urmă starea biologică. Astăzi, fizicienii cuantici explică ceea ce anticii puteau face cu mult timp în urmă. Ei pot explica, dar nu știu cum să lucreze cu asta. Șamanii știau să lucreze cu asta, dar nu știau cum să explice.

Cândva, vorbeam cu un grup de șamani în munții înalți și le povesteam despre teoria haosului. Teoria haosului este acea teorie din fizică despre fluturele care bate din aripi la Beijing și provoacă furtuna în Caraibe. Știi asta, da? Și atunci, una dintre femeile tămăduritoare îmi spune: „Bine, Alberto, arată-mi.” Eu i-am răspuns: „Ce vrei să spui prin arată-mi? Asta e fizică.” Ea îmi replică: „Nu...” Eu tocmai îmi luasem doctoratul. Ei îmi ziceau: „Hai, bate-ți micile aripi de doctor.” Iar eu recunoșteam că: „Nu pot face asta.” Atunci, tămăduitoarea mi-a clarificat: „Noi putem.” Pentru că puteau face asta, dar nu puteau explica. Astăzi, știm din neuroștiință că avem un creier superior care are superputeri. Și dacă putem trezi acest creier superior - și asta este ceea ce facem în programul meu de la București peste trei săptămâni -, atunci putem trezi superputerile care ne permit să creăm sănătate, să vindecăm pe cineva la distanță, să ne alegem destinul și nu să acceptăm soarta aleasă pentru noi de genetică, să putem fi martori la evenimente care au loc la distanță, să ne exercităm capacitățile supraomenești pentru care natura ne-a programat.

Pentru mulți oameni care trăiesc cu anxietate sau depresie, reprezentarea unui viitor diferit sau mai luminos devine aproape imposibilă. Cum explicați acest blocaj și ce căi vedeți pentru a sprijini o persoană diagnosticată cu depresie, în condițiile în care depresia alterează tocmai capacitatea de a percepe frumusețea și sensul în viață?

Alberto Villoldo: Da, ei bine, aceasta este parte din boala pe care o avem astăzi în lume. Nu poți exercita aceste capacități dacă creierul tău este „stricat”. Primul lucru pe care trebuie să-l faci este să îți repari creierul. Iar despre asta este noua mea carte - îți spune care sunt nutrienții, alimentele care repară creierul, suplimentele care repară creierul. Și odată ce îți „upgradezi” creierul… De pildă, uite, cu toții avem un Ferrari, nu-i așa? Avem un creier Ferrari. Dar, dacă îl alimentăm ca pe un camion, nu vom putea… Mai întâi trebuie să faci upgrade la nivel biologic și apoi să îți liniștești creierul prin practici: practici șamanice, precum meditația sau vizualizarea, și abia apoi poți începe să îți exersezi aceste capacități uimitoare.

Îți pot recomanda chiar acum trei lucruri pe care le poți face. Primul este un tip de magneziu numit Magnesium Threonate. Îl poți găsi pe amazon.com și toată lumea ar trebui să îl ia. Apoi Lithium Orotate - neuroștiința a descoperit că poate preveni și inversa Alzheimerul. Avem știința acum. Știința abia acum începe să țină pasul cu asta. Al treilea este L-Tryptophan, pentru că este folosit pentru a produce serotonină și repară hipocampul, zona creierului responsabilă de memorie și emoții. Nu avem suficient în alimentația noastră, nu este disponibil, și asta ne face anxioși, cu tulburări de somn.

Trebuie să repari „hardware-ul” ca să poți descărca „software-ul” pentru un nou om. Asta putem face în programul nostru, pe 11 iunie, la București. Vom oferi practicile fizice, emoționale și spirituale prin care poți folosi capacitățile extraordinare ale creierului superior. Mentorul meu din Amazon mi-a spus odată: „Nu am venit aici doar ca să cultivăm porumb. Am venit aici ca să cultivăm zei.”

În cărțile și învățăturile dumneavoastră apare des tema reamintirii a ceea ce suntem dincolo de poveștile pe care ni le spunem despre noi înșine sau traumele prin care am trecut. Ce practici sau instrumente recomandați cuiva care este deconectat de la sinele său autentic?

Alberto Villoldo: Știți, oamenii care sunt foarte deconectați de la esența lor interioară sau de la destinul lor interior trebuie să înceapă prin a închide ochii și a-și adresa întrebarea: „Cine sunt eu?” Aceasta este prima întrebare. Trebuie să faci pașii de bază înainte de a putea trece la practicile avansate.

De asemenea, mulți oameni încearcă să facă direct practicile foarte avansate ca să evite curățarea traumelor, curățarea poveștii teribile pe care o cred adevărată. Trebuie să înțelegem că tot ceea ce credem că ni s-a întâmplat este doar o poveste. O poveste puternică, dar totuși o poveste ... și o poți rescrie. Poți scrie o poveste mai bună pentru viața ta. Și de acolo începi.

Practică înseamnă să înțelegi întrebarea: „De ce mi s-a întâmplat mie asta?” transformată în „De ce s-a întâmplat asta pentru mine?”. Niciodată să nu mai întrebi de ce ți s-a întâmplat ceva, pentru că atunci ești o victimă. Întreabă: „De ce s-a întâmplat asta pentru mine? Care este lecția și darul aici?” Pentru că nimic nu este, știți, întâmplător. Totul are un scop. Tot ce ni se întâmplă are un rost. Tot ce se întâmplă pentru tine este pentru ca tu să înveți ceva din asta. Dar dacă tu crezi că ți s-a întâmplat ție, atunci ești o victimă și nu poți primi lecția ...și atunci va trebui să repeți clasa.

Ne puteți vorbi despre „The Medicine Wheel”? Cum funcționează și cum poate cineva să îi integreze învățăturile în viața de zi cu zi, nu doar în ateliere de practică spirituală sau contexte speciale?

Alberto Villoldo: Roata Medicinii este alcătuită din patru pași pentru o vindecare profundă și de dezvoltare a capacităților pe care le are creierulul superior. Primul pas, în sud, este să lași în urmă trecutul, poveștile despre cine crezi că ești - așa cum șarpele își leapădă pielea.

Apoi, în vest, este medicina jaguarului, unde îți înfrunți frica de moarte și înțelegi că nu trebuie să o trăiești ca pe un sfârșit, ci doar ca pe o poartă către infinit.

Urmează medicina nordului, numită Colibri, care se traduce prin a trăi o viață frumoasă, a spune „da” unui destin frumos și nu doar să lucrezi cu ceea ce este greșit sau bolnav. Este calea nectarulului și a florii, a cunoașterii, a învățării directe din sursa cunoașterii.

Iar ultimul pas este medicina vulturului, care înseamnă să poți percepe totalitatea călătoriei tale. Ce ai venit să faci în această viață? Și nu doar „Care este jobul meu?”, ci „Care este lucrarea mea?” Poate că jobul este modul în care îți câștigi existența, dar adevărata lucrare a ta este modul în care contribui în a aduce frumusețe în lume.

În opinia dumneavoastră, ce înseamnă „să fii întreg”? Și cum poate cineva să înceapă să cultive această stare de întregire atunci când viața i-a fost fragmentată de pierderi, îndoiali sau traume?

Alberto Villoldo: Cred că trebuie să ne confruntăm cu poveștile noastre și să înțelegem că sunt doar povești pe care le putem rescrie. Iar în clipa în care devii autorul poveștii și nu povestea însăși, atunci capeți putere. Devii povestitorul și nu povestea despre ce e greșit în viața ta. Este o practică zilnică a recunoștinței, nu pentru ceea ce ți se întâmplă în viață, ci pentru următoarea respirație. Astfel nu mai ai nevoie de lucruri ca să fii fericit. Poți fi fericit fără ca nimic din exterior să te facă fericit.

A fi întreg înseamnă să nu mai cauți să fii completat de partener, de soț, de soție, de serviciu… Îți găsești întregirea. O găsești înăuntru, uitându-te în tine, la felul în care poți fi întreg. Și nu mai ești definit de ceea ce ți s-a întâmplat, ci înțelegi că lucrurile s-au întâmplat pentru tine. Aceasta este o practică a iubirii, o practică activă a iubirii. Șamanii o numesc practica Munay, în care înțelegi că iubirea este ceva ce creezi și nu ceva ce aștepți de la altcineva. Nu te iubești pe tine, tu ești iubire.

Și practica pornește de la înțelegerea că avem o mamă comună - Pachamama, marea mamă, Pământul care ne hrănește, ne susține, ne sprijină mereu. În tradiția occidentală am învățat că am fost izgoniți din grădină, că am fost alungați din Eden. Înțelepții din Europa, din Anzi și din Amazon au înțeles că nu am fost niciodată izgoniți din Grădina Edenului. Încă suntem în grădină. Scopul șarpelui din grădină era să protejeze arborele înțelepciunii și să ne aducă fructul cunoașterii, ca să putem încă vorbi cu Dumnezeu. Dumnezeu nu a încetat să vorbească cu noi. Noi am încetat să ascultăm. Dacă începem din nou să ascultăm, descoperim că trăim cu adevărat în grădină.

Pare greu de crezut, când, uneori, în lume au loc și dezastre.

Alberto Villoldo: Da, desigur, dintotdeauna au avut loc multe dezastre în lume. Dacă aștepți ca lumea să nu mai aibă dezastre pentru a fi fericit, vei aștepta foarte mult timp. Așadar, nu poți fi definit de ceea ce se întâmplă în lume, ci de ceea ce se întâmplă în lumea ta interioară. Iar dacă lumea ta interioară este un dezastru, nu va ajuta cu nimic lumea exterioară.

Deci, care este ritualul pe care îl putem face? Ritualul pe care îl vom învăța împreună în programul de weekend este ceremonia focului. Cum să faci o ceremonie a focului dimineața. Amintește-ți că am stat în jurul focului timp de un milion de ani. Am spus povești în jurul focului. Avem electricitate de abia 75 de ani. Am petrecut un milion de ani în jurul focului. Aceasta este cea mai veche ceremonie a umanității. Iar creierul nostru inferior, primitiv, are nevoie de ceremonie pentru a se transforma. Nu se va transforma decât dacă faci un ritual sacru. Și nu trebuie să fie complicat. Asta ar fi religie. Religia nu este spiritualitate. Religia este un set de credințe care, în general, nu sunt de mare folos. Spiritualitatea înseamnă să ai o experiență - experiența directă a propriei tale divinități, a propriei tale puteri de a co-crea.

Așadar, trebuie să dai acelui creier străvechi un rit de trecere, să-i dai permisiunea de a experimenta ceva mai mare decât tine însuți. Cu toții avem nevoie de ritualuri în viața noastră. Absolut. Și știi, locul unde găsești cele mai multe ritualuri și ceremonii nu este Amazonul. Este armata - unde oamenii se salută unii pe alții, primesc o dungă, o insignă, niște stele, tot felul de semne. La fel și ceremoniile de absolvire, ceremoniile de nuntă, nașterile, înmormântările. Dar pentru a trezi creierul superior, trebuie să dai creierului inferior un rit de trecere care să spună: „Da, nu trebuie să fii o victimă. Da, nu trebuie să suferi. Da, nu trebuie să aștepți până când vei muri, în viața următoare, pentru a fi fericit, sau în lumea de dincolo, sau în rai. O poți face acum.”

Mulți oameni se întreabă cum pot începe o practică spirituală atunci când simt că nu au suficient timp sau resurse. Ce le-ați spune celor care amână acest drum până când viața lor va fi mai stabilă?

Alberto Villoldo: Dacă ai timp sau resurse limitate, atunci nu ar trebui să faci practici șamanice. Trebuie, mai întâi de toate, să îți poți hrăni copiii și să pui mâncare pe masă. Abia după ce aceste nevoi de bază sunt acoperite, poți începe să îți explorezi posibilitățile.

Acum, depinde și de ceea ce consideri tu că sunt nevoile tale de bază. Pentru că, în ultimă instanță, cea mai de bază nevoie este să poți inspira adânc și să bei apă. Și dacă poți începe să percepi sacrul în fiecare respirație, nu mai trebuie să îți amâni mereu călătoria sacră spunând: „când voi avea suficientă mâncare, când voi avea destui bani, când voi avea timp, atunci voi începe.” Atunci, de fapt, fugi de asta.

Cum se integrează dieta, mediul și stilul de viață în ideea dumneavoastră de vindecare? Care sunt obiceiurile „de zi cu zi” pe care oamenii tind să le subestimeze?

Alberto Villoldo: Știți, noi ne gândim la vindecare ca la repararea unor lucruri care s-au stricat. Dar nu vrei să aștepți până când te îmbolnăvești ca să începi să fii sănătos. Acesta este un concept foarte important. Majoritatea oamenilor așteaptă să se îmbolnăvească pentru a începe să facă ceva pentru sănătatea lor. Trebuie practicată prevenția.

De exemplu, știm că Alzheimerul, Parkinsonul, demența încep cu 35 de ani înainte de a primi un diagnostic. Așa că trebuie să lucrăm la crearea sănătății într-o perioadă în care apa este contaminată, pământul este poluat, iar hrana este plină de microplastice. Trebuie să alegi să mănânci curat, să mănânci alimente curate, organice, naturale. Trebuie să alegi să ai prieteni care nu sunt toxici și relații care nu sunt toxice, iar pe cele care sunt astfel să le elimini din viața ta. Și trebuie să alegi o călătorie care are sens și scop, nu doar un job, nu doar să mergi cu turma. Trebuie să creezi sănătate și să previi boala.

Și pentru a face asta, lucrurile trebuie abordate la cele patru niveluri ale Roții Medicinii. La nivelul șarpelui, care este cel biologic: cu mâncarea pe care o consumi, aerul pe care îl respiri, apa pe care o bei - apă curată. Apa noastră e plină de otrăvuri. Ia-ți un filtru de apă. Oricine își poate lua un filtru de apă. Ai grijă la ce pui în gură.

Apoi, la nivelul jaguarului: ai grijă la ce pui în minte. Pentru că orice intră în mintea ta va dura mult timp să iasă de acolo. Cultivă gânduri bune, gânduri fericite. Dorințe bune pentru ceilalți. Când te trezești furios, respiră adânc. Resetează-ți rețelele neuronale din creier, rețelele emoționale din acel creier emoțional. Fă ceremonii ale focului în care să pui în acel foc orice durere, tristețe, furie, gelozie sau judecată împotriva ta: „nu sunt demn”, „nu sunt suficient de bun”, sau „această persoană mi-a făcut asta” - pune-le în foc și creează aceste rituri de trecere pentru a accesa creierul superior.

Este o practică zilnică, pentru că lumea noastră este foarte toxică astăzi. Așadar, nu doar că trebuie să te detoxifici, ci și să creezi un spațiu curat, pur, energetic, mental, emoțional în jurul tău. Și atunci atragi acest tip de energie. Ceea ce se aseamănă se atrage. Ține minte: gândurile devin lucruri. Orice gândești, asta devii. La nivelul minții, aceasta este o practică foarte importantă.

Apoi găsește-ți destinul. Pentru ce ai venit aici? În ultimă instanță, nu contează dacă îl găsești sau nu, ci faptul că ești în căutarea lui și că ții acea întrebare vie: „Care este călătoria mea în această viață? Care este contractul sacru pe care l-am făcut cu Dumnezeu sau cu Spiritul înainte de a mă naște? Ce am venit aici să învăț, să dăruiesc, să ofer?” Și apoi: „Cine devin eu? Care este această călătorie? Cum continuă ea? Este o călătorie fără sfârșit?”

Șamanii spun că noi mergem pe drumul roșu - drumul pământului, al pământului roșu, al solului. Și totodată mergem și pe drumul argintiu, care este călătoria printre stele. Despre ce este călătoria ta?

Pentru cei care se declară sceptici față de practicile spirituale sau șamanice: cum îi invitați să le încerce sau să le evalueze într-un mod sigur și ancorat în realitate?

Alberto Villoldo: Nu îi invit. Nu vreau să îmi pierd timpul. Dacă ești sceptic, poate într-o zi vei citi o carte, sau poate vei avea o experiență de moarte clinică. Poate vei primi un diagnostic. Lucrurile se întâmplă. Ai un accident. Și nu vrei să aștepți până la un accident de mașină ca să îți descoperi spiritualitatea. Până la urmă, toată lumea o descoperă, poate chiar și în ultima săptămână din viață. Dacă o poți descoperi mai devreme, atunci poți lua parte la acel experiment - experimentul biologic al nemuririi, al longevității. Este cel mai fascinant experiment care are loc astăzi pe planetă. Așa că nu sunt interesat să lucrez cu oameni sceptici. Sunt interesat să lucrez cu oameni curioși.

Care credeți că sunt cele mai mari obstacole care îi împiedică pe oameni să fie „bine cu ei înșiși”, la ora actuală?

Alberto Villoldo: Cel mai mare obstacol este ecosistemul media de astăzi. Noi nu trăim într-o democrație, trăim într-o mediocrație. Iar acest ecosistem ne învață să fim mediocri și buni consumatori - să cumpărăm lucruri - în loc să fim buni magicieni, capabili să creăm frumusețe în viețile noastre și în viețile celorlalți. Amintește-ți: tu ești responsabil de propriul tău destin. Și dacă îl predai rețelelor sociale sau criticii tale interioare… trebuie să ne trezim din transa culturală în care am fost educați.