Un avertisment care ar trebui să pună multă lume pe gânduri vine de la autoritățile sanitare europene. Aproape 1 din 20 de cazuri de cancer din UK sunt cauzate de alcool, atrage atenția o deputată laburistă, citând rezultatele unui studiu recent.

„După 40 de ani de dovezi care leagă alcoolul de cancer, publicul rămâne în mare parte neinformat despre pericole”, scrie deputata laburistă Cat Smith, într-un articol postat pe site-ul parliamentnews.co.uk și semnalat de psihologul Mihai Copăceanu pe contul său de Facebook.

Aproximativ 17.000 de cazuri de cancer pe an sunt cauzate de alcool în Regatul Unit, adică 1 din 20, arată datele citate de Cat Smith, iar primul tip de cancer amintit este cancerul de sân, cel mai frecvent în Marea Britanie.

„Până la 1 din 10 cazuri de cancer mamar sunt atribuite consumului de alcool, conform Cancer Research UK”, notează Smith, semnalând că în timp ce mulți dintre noi suntem conștienți de legătura dintre tutun și cancer, mult mai puțini realizăm legătura la fel de clară dintre alcool și cancer.

Dezbatere pe tema relației dintre alcool și cancer în Parlament

„Deși alcoolul a fost clasificat drept carcinogen din Grupa 1 încă din 1988 – aceeași categorie ca tutunul și azbestul – săptămâna aceasta a fost pentru prima dată când parlamentarii au dezbătut relația dintre alcool și cancer în Parlament, la aproape 40 de ani distanță. De ce acum? Experții în sănătate publică avertizează că ne confruntăm cu o criză legată de daunele provocate de alcool”, precizează autoarea avertismentului.

Cifrele au crescut dramatic de la pandemie încoace. „O creștere de 42% a deceselor legate de alcool în doar 5 ani ar fi considerată o urgență sanitară pentru orice altă afecțiune”, subliniază Smith. Ea atrage atenția că alcoolul rămâne o substanță toxică pentru corpul nostru, cu riscuri chiar și la niveluri scăzute de consum, Organizația Mondială a Sănătății semnalând acum că nu există un nivel sigur de consum de alcool.

Lista cancerelor asociate frecvent cu alcoolul

Un cancer deosebit de dificil de tratat – cancerul de esofag – alături de alte șase tipuri de cancer sunt pe lista celor amintite de deputata britanică. Este vorba de cancerul de sân, cancerul de colon, cancerul de gât, cancerul de ficat și cancerul de stomac. La acestea, mai notează autoarea, se adaugă și cancerul de pancreas, potrivit unui studiu nou publicat de Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului în mai anul acesta.

„În prezent, există aproximativ 46 de noi diagnostice de cancer asociat cu alcoolul în fiecare zi în Regatul Unit. Experții avertizează că, dacă nivelurile de consum nu revin la cele de dinaintea pandemiei, până în 2035 ar putea apărea încă 18.875 de cazuri de cancer. Acestea nu sunt doar statistici – sunt vieți de oameni, distruse și pierdute în timp ce industria alcoolului prioritizează profiturile acționarilor și ale directorilor în detrimentul sănătății publice”, semnalează Cat Smith.

Și mai îngrijorător este faptul că doar 7% dintre adulții din Marea Britanie știu că alcoolul crește riscul de cancer, datele reieșind dintr-un studiu recent comandat de World Cancer Research Fund, iar unul din patru adulți consideră că alcoolul nu reprezintă niciun risc pentru sănătate.

„Este o lipsă de conștientizare uluitoare”, arată deputata, mai ales având în vedere că alcoolul este asociat cu peste 200 de afecțiuni și leziuni și este principala cauză de deces, boală și dizabilitate pentru persoanele cu vârsta între 15 și 49 de ani în Marea Britanie.

Cat Smith ridică problema lipsei politicilor eficiente de control al alcoolului, în contextul în care industria alcoolului nu este obligată nici măcar să includă avertismente de sănătate pe etichetele produselor, în ciuda ratelor crescute de daune.

Soluția care a redus cu 13,4% decesele cauzate de alcool în Scoția

Scoția pare să fi găsit soluția care a dat rezultate, arată autoarea articolului, menționând că introducerea prețului minim pe unitate (Minimum Unit Pricing – MUP) a contribuit la r educerea deceselor cauzate direct de alcool cu 13,4%. „A fost de aceea de neînțeles să aud zvonuri că MUP a fost luat în considerare, dar apoi eliminat din Planul Guvernamental pe 10 ani”, își exprimă deputata nemulțumirea.

Mai mult, Regatul Unit este în urma altor țări în ceea ce privește restricționarea promovării alcoolului, neexistând nici măcar o limită de difuzare după ora 21:00 pentru reclamele la alcool, în ciuda faptului că acesta este destinat doar adulților.

„Publicitatea este un motor puternic – companiile cheltuie milioane pentru a încuraja oamenii să bea mai des și în cantități mai mari, ceea ce duce la mai multe daune, inclusiv cancer. Consumul de alcool trebuie să fie o alegere informată. Deși trebuie să recunoaștem și să sprijinim persoanele predispuse la alcoolism, majoritatea consumatorilor nu au suficiente informații despre riscurile asupra sănătății pentru a lua decizii cu adevărat informate”, insistă politiciana, salutând faptul că în cadrul dezbaterii din Comitetul pentru Afaceri ale Deputaților ministrul Sănătății, Ashley Dalton, și-a reafirmat angajamentul că guvernul va introduce etichetarea care evidențiază clar această legătură.

„Mi-aș dori, de asemenea, ca guvernul să meargă mai departe și să adopte o strategie națională privind alcoolul pentru a răspunde numărului în creștere de decese și cazuri de cancer cauzate de alcool. După 40 de ani de dovezi care leagă alcoolul de cancer, publicul rămâne în mare parte neinformat. Fără o mai bună conștientizare și politici mai ferme, cazurile de cancer asociate alcoolului vor continua să crească”, a conchis Smith.

Cât de mult alcool se consumă în lume, unde se situează românii

Consumul de alcool este una dintre cauzele principale de deces și invaliditate la nivel mondial, în special în rândul persoanelor active, se menționează în cea mai recentă analiză publicată pe site-ul Institutului național de Sănătate Publică (INSP). Cea mai mare proporție de decese atribuibile consumului de alcool ‐ 13 % ‐ în 2019 a fost în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 39 de ani.

„Consumul de alcool în cantitate mare este un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare, ciroza hepatică și anumite tipuri de cancer, dar chiar și consumul moderat de alcool sau consumul în cantitate mică crește riscul pe termen lung pentru aceste boli. Alcoolul contribuie, de asemenea, la mai multe accidente rutiere, răniri, violență, omucideri, sinucideri și tulburări de sănătate mintală decât orice altă substanță psihoactivă, în special în rândul tinerilor. Bolile și afecțiunile legate de consumul de alcool prezintă un cost ridicat pentru societate. O medie de 2,4% din cheltuielile alocate sănătății sunt necesare pentru a face față prejudiciului cauzat de acest consum, iar cifra ajunge până la 4% în unele țări. În luna noiembrie 2023, Organizația Mondială a Sănătății și Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) au subliniat, într‐o declarație comună că nu a putut fi stabilită nici o cantitate sigură de consum de alcool în ceea ce privește riscul de cancer”, se arată în analiză.

Măsurat prin datele de vânzări, în țările OCDE în 2021, consumul total de alcool a fost în medie de 8,6 litri pe persoană, în scădere de la 8,9 litri în 2011. Letonia și Lituania au raportat cel mai mare consum în 2021 (peste 12 litri per persoană), urmate de Republica Cehă, Estonia și Austria– toate cu peste 11 litri alcool pur de persoană.

La polul opus Turcia, Costa Rica, Israel și Columbia au avut niveluri de consum relativ scăzute (sub 5 litri de persoană). În rândul țărilor candidate și partenere, consumul a fost relativ ridicat în Bulgaria și România (11 litri și mai mult pe persoană) și scăzut în Indonezia, India și China (sub 5 litri).

„Consumul mediu a scăzut în 23 de țări OCDE între 2011 și 2021, cu cea mai mare reducere în Lituania și Irlanda (cu peste 2 litri). Cu toate acestea, consumul de alcool a crescut cu mai mult de 2 litri pe persoană în Letonia și cu aproximativ 1 litru de persoană în Mexic și Norvegia, precum și în țările în curs de aderare Bulgaria și România”, se mai menționează în analiza INSP.

În timp ce datele naționale privind consumul global pe cap de locuitor facilitează evaluarea tendințelor pe termen lung, acestea nu identifică modele dăunătoare de băut, cum ar fi consumul excesiv episodic (numit și chef de băut). Aproape unul din cinci adulți (19%) au raportat consum excesiv episodic de alcool cel puțin o dată pe lună, în 29 de țări OCDE în 2019. Această proporție variază de la mai puțin de 3% în Turcia și Italia la peste 30 % în Germania, Luxemburg, Marea Britanie, Danemarca, precum și România. În toate țările, bărbații au fost mai predispuși decât femeile să raporteze consumul excesiv episodic. În medie, în țările OCDE, 27% dintre bărbați au raportat consumul excesiv episodic cel puțin o dată pe lună, comparativ cu 12% dintre femei.