Alegeri anticipate prin lege: limita pe care Parlamentul nu o poate încălca la CCR

În timp ce partidele își negociază pozițiile pentru susținerea sau respingerea noului Executiv, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) lucrează deja la crearea infrastructurii juridice pentru eventualitatea în care se va ajunge la dizolvarea Legislativului. Legea fundamentală stabilește că un nou scrutin parlamentar trebuie organizat în cel mult trei luni de la momentul dizolvării Parlamentului, însă normele electorale actuale nu conțin proceduri adaptate unei perioade atât de scurte. Propunerea AEP urmărește comprimarea calendarului specific de la 90 la 75 de zile, păstrând neschimbate durata campaniei electorale de 30 de zile și etapele pentru înregistrarea candidaturilor.

Fost ministru al Justiției și fost judecător al Curții Constituționale, Tudorel Toader a clarificat aspectele legate de necesitatea acestor prevederi suplimentare, subliniind că textul constituțional nu menționează nicăieri o cifră fixă de 75 sau 90 de zile, ci stabilește exclusiv principii generale.

Este nevoie de un cadru legal separat pentru organizarea alegerilor anticipate, pentru că în Constituție este prevăzută doar la nivel de principiu posibilitatea dizolvării Parlamentului înainte de termen și declanșarea procedurii pentru un nou scrutin. Însă procedura în sine — modul de desfășurare, calendarul și competențele — ține de nivelul legii. De aceea este nevoie de o reglementare infraconstituțională, adică sub nivelul Constituției. Este vorba despre partea de procedură administrativă, organizare, secții de votare, tipărire de materiale și toate celelalte aspecte, dar și despre campania electorală și despre informarea alegătorilor cu privire la importanța votului și la competitorii electorali. Constituția nu prevede nici 90 de zile, nici 75 de zile. Dacă ar prevedea, nu s-ar mai putea discuta altceva. — Tudorel Toader

În viziunea fostului magistrat CCR, parlamentarii au marja de manevră necesară pentru a ajusta timpul alocat pregătirii scrutinului, cu o singură condiție fundamentală: să asigure pe deplin dreptul cetățenilor de a alege și de a fi aleși, fără comprimări exagerate care ar vulnerabiliza actul normativ la Curte.

Legiuitorul, cu vot majoritar, va aprecia dacă 75 de zile sunt suficiente sau dacă sunt necesare 90. Vor exista unii care vor spune că nu este suficient, iar alții că este prea mult. Tocmai de aceea ne putem aștepta încă de acum ca cei cărora nu le convine această situație să conteste la Curte. La nivel de principiu, nu cred că o contestație ar avea succes, pentru că este o competență a legiuitorului. Ceea ce trebuie să țină cont Parlamentul este că nu s-ar putea reduce calendarul până acolo încât să se impună organizarea de alegeri anticipate într-o săptămână, pentru că nu ar mai fi timp suficient pentru toate cele enumerate anterior. Dreptul de a alege și de a fi ales are, la rândul său, rang constituțional, iar exercitarea acestui drept trebuie să fie permisă de legea care se va adopta. — Tudorel Toader

Tensiunea este alimentată și de pozițiile politice deja conturate. Vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru, a avertizat la finalul lunii septembrie că partidul analizează o sesizare la Curtea Constituțională în cazul în care cabinetul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan va pica la votul din Parlament, iar președintele Nicușor Dan ar refuza să declanșeze alegerile anticipate.

Riscul prelungirii crizei și problema bugetară

Un eventual eșec al echipei guvernamentale conduse de Siegfried Mureșan la învestitura programată miercuri ar împinge confruntările politice pe parcursul a încă multor luni, atrage atenția analistul politic Alexandru Coita. Acesta consideră că interesul major este depășirea rapidă a blocajului, dat fiind presiunile economice externe și lipsa unui cadru bugetar rectificat.

Alegerile anticipate presupun alte luni de confruntări politice. Sincer, cred că interesul tuturor este ca situația de pe scena politică să se limpezească cât mai repede. Prin urmare, un calendar electoral comprimat corespunde acestui obiectiv, pe care îl consider prioritar. În acest moment nu avem un buget și nici o rectificare bugetară aprobată, suntem sub presiunea agențiilor de rating, a evoluțiilor geopolitice și a evaluărilor partenerilor americani. Chiar dacă termenul de 75 de zile înseamnă, practic, două luni și jumătate, ipotetic, dacă Parlamentul ar rezolva situația săptămâna viitoare, tot nu am putea avea până la finalul anului un guvern cu puteri depline care să realizeze bugetul. — Alexandru Coita

Analistul a avertizat că lipsa fondurilor afectează în mod direct domenii critice, cum ar fi spitalele unde pacienții riscă să rămână fără tratamente, în timp ce politicienii ignoră inclusiv calendarul de pregătire a bugetului pe 2027.

Aș vrea să cred că partidele politice rămân sensibile la argumente raționale. Îmi pare rău să spun asta, dar există atâtea motive obiective și puternice care justifică urgența învestirii unui nou executiv, încât cred că bugetul este ultima dintre aceste probleme. Rectificarea bugetară este, într-adevăr, o urgență majoră, mai ales dacă are legătură cu soarta unor oameni care nu mai pot fi tratați în spitale din lipsă de bani, subiecte disputate în spațiul public. În schimb, bugetul pe 2027 pare, în acest moment, o chestiune destul de îndepărtată pentru politicieni, deși nu ar trebui să fie. Pregătirea bugetului ar trebui să înceapă acum. Dar așa stau lucrurile: și anul acesta bugetul a fost adoptat foarte târziu, iar în trecut s-a întâmplat la fel. Prin urmare, nu cred că bugetul pe 2027 este principala prioritate a politicienilor în acest moment; ei sunt încă în logica reglării conturilor politice. Pe scurt, nu cred că ideea că avem nevoie de un buget a devenit suficient de convingătoare pentru ei. Ați văzut că singurul argument folosit astăzi a fost perspectiva degradării ratingurilor de țară, iar nici acesta nu a funcționat. Deci este greu de spus ce i-ar mai putea determina pe politicieni să guverneze. — Alexandru Coita

Opțiunile președintelui Nicușor Dan pentru evitarea anticipatelor

Pentru a evita dizolvarea forului legislativ și declanșarea alegerilor, președintele Nicușor Dan dispune încă de câteva căi alternative pentru a desemna un nou prim-ministru. Deși în interiorul PSD există așteptări ca Sorin Grindeanu să fie mandatat la șefia Guvernului, Coita estimează că decizia finală a șefului statului s-ar putea îndrepta spre o soluție tehnocrată sau spre o figură orientată pe economie.

În privința alternativelor pe care le are Nicușor Dan, se aud deja voci din interiorul PSD care cer ca președintele Grindeanu să își asume rolul de premier. Prin urmare, vor exista presiuni din partea PSD pentru ca partidul să preia guvernarea. Totuși, decizia finală îi aparține președintelui. Îmi este greu să estimez acum care va fi deznodământul. Dacă ar fi să fac o previziune, aș miza mai degrabă pe scenariul în care președintele nominalizează o persoană cu expertiză economică, care nu este neapărat foarte politică. Alexandru Nazare ar putea fi, până la urmă, o variantă care să reprezinte un compromis rezonabil. Poate, cine știe, din zona PSD ar putea apărea o variantă precum Victor Negrescu, tot din zona Bruxellesului, mai puțin politizat și mai mult orientat spre expertiză. De asemenea, s-a discutat și despre o variantă din zona tehnocrată, de exemplu domnul Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României. Repet, acum vorbim doar despre speculații. Dar, așa cum am văzut abordarea președintelui Nicușor Dan în ultimele luni, cred că preferința sa ar fi spre o zonă mai tehnocrată, eventual cu un mandat limitat în timp. Aceasta ar asigura exact ceea ce spuneați mai devreme: trecerea în bune condiții a bugetului, continuarea consolidării fiscal-bugetare și, practic, stabilizarea țării. Ulterior, după ce trecem de iarnă, discuțiile politice ar putea, sperăm, să se reia de pe premise mai rezonabile. Din mai și până astăzi, temperatura politică a rămas foarte ridicată și mi-e foarte greu să îi văd reconciliindu-se, raliindu-se în jurul unui proiect politic sau refăcând coaliția inițială. — Alexandru Coita

Explorează subiectele:

alegeri anticipate CCR Nicușor Dan

Distribuie Distribuie Comentarii