Alegeri Ungaria 2026/Orban e pa, și-a recunoscut oficial înfrângerea! Cu tot cu Rusia și Trump...

Orban e pa, și-a recunoscut oficial înfrângerea! Cu tot cu Rusia și Trump... Ungurii au votat duminică în număr mare (peste 77,8%) într-un scrutin crucial pentru viitorul țării, urmărit cu atenție în UE, la Moscova și Washington.

Două sondaje importante anticipează o victorie a lui Peter Magyar

Două sondaje preelectorale arată că partidul de opoziție Tisza ar putea câștiga alegerile. Atenție, acestea nu sunt exit-poll-uri.

Tisza a fost susținut de 55% dintre alegători, față de 38% pentru partidul de guvernământ Fidesz al prim-ministrului Viktor Orbán, potrivit unui sondaj final realizat de institutul de sondaje 21 Research Centre în zilele premergătoare alegerilor de duminică.

Conform sondajului publicat pe site-ul de știri Telex.hu , se preconiza că Tisza va obține 132 de mandate în parlamentul ungar, care numără 199 de locuri.

Potrivit unui alt sondaj realizat de institutul Median în zilele premergătoare alegerilor de duminică, Tisza ar urma să obțină 135 de mandate în parlamentul ungar, care numără 199 de locuri.

Conform sondajului anunțat de postul de televiziune RTL Klub și realizat între 7 și 11 aprilie, partidul de extremă dreapta Mi Hazank (Patria noastră) nu ar depăși pragul electoral de 5% necesar pentru a intra în parlament.

Atenție, sondajele sunt importante, dar sistemul electoral complicat al Ungariei face ca cifrele să fie dificil de transpus în mandate.

Mobilizare și în diaspora

Cozi uriașe nu sunt doar la secțiile din Budapesta, ci și la mai multe secții din diaspora.

De exemplu, la o secție din Haga coada se întinde pe câteva zeci de metri. Sunt cozi și în Milano, unde a votat și laureatul Nobel pentru Literatură, László Krasznahorkai, care a așteptat aproximativ două ore pentru a ajunge să-și exprime opțiunea. La fel, sunt cozi și la secții de votare din Londra.

Nou record privind prezența la vot

Până la ora 15.00, au votat 66,01% dintre alegători, un nou record stabilit privind prezența la alegerile din Ungaria, cu patru ore înainte de închiderea urnelor, relatează HGV. În 2022, au votat, la aceeași oră, cu 12,79% mai puțini oameni.

Publicația maghiară subliniază că acum au votat mai mulți oameni decât totalul de la alte scrutine. Mai exact, în 1998, la închiderea urnelor, prezența a fost de 56,26%, în 2010 – de 64,38%, iar în 2014 – de 61,73%.

Când apar primele rezultate

Primele rezultate ale alegerilor din Ungaria vor începe să apară de la ora locală 20.00, adică ora 21.00 ora României, când vor fi anunțate de Biroul Electoral Național, scrie publicația HVG. Rezultatele vor fi actualizate din zece în zece minute.

Comisiile de numărare a voturilor numără mai întâi voturile exprimate pentru candidații individuali (din circumscripții electorale), urmate de voturile pe listele partidelor naționale și apoi voturile exprimate pentru listele candidaților minorităților.

Oameniii puterii spun că prezența mare e în avantajul lor

Directorul politic al premierului Orban, Balázs Orbán, a afirmat că rata ridicată de participare la vot a favorizat întotdeauna partidul de guvernământ.

„Deși susținătorii Tisza au fost foarte activi pe tot parcursul campaniei, activitatea susținătorilor partidului de guvernământ a fost discutabilă“, a scris acesta pe Facebook .

„Acum se pare că s-au mobilizat și cei de dreapta. Acum e rândul nostru!”, a mai spus Balázs Orbán.

Prezența rămâne foarte mare după trei ore

Au apărut datele privind prezența la urne până la 09:00, ora Ungariei, nivelul rămâne unul record.

Potrivit informațiilor oficiale citate de presa ungară, în primele trei ore ale scrutinului au votat 16,89% dintre alegători, mult mai mult decât nivelul de 10,31% din urmă cu patru ani.

Recordul anterior de prezență până la ora 09:00 data din 2018, când era de 13,17%.

Magyar spune că azi se scrie istorie

Maghiarii vor scrie istorie la alegerile de duminică, când vor alege „între Est și Vest”, iar partidul de opoziție Tisza va câștiga scrutinul, a declarat presei liderul partidului, Peter Magyar, după ce și-a exprimat votul la o secție de votare din Budapesta, potrivit Reuters.

Magyar a afirmat că fiecare vot contează în cadrul alegerilor parlamentare, care ar putea înregistra o prezență record la urne.

De asemenea, el a îndemnat cetățenii să semnaleze orice nereguli pe care le constată în timpul votării, adăugând că „frauda electorală este o infracțiune foarte gravă”.

Un mare favorit pe Polymarket

Pariurile făcute pe Polymarket, o platformă care a semnalat adesea direcția corectă în diferite alegeri, prezintă la această oră o probabilitate de 82% ca Peter Magyar să devină următorul premier al Ungariei, în timp ce cota lui Viktor Orban a continuat să scadă și a ajuns la 19%.

Orban: Votul poporului trebuie respectat

Viktor Orban a votat și a spus că „sunt aici ca să câștig”. „Europa se îndreaptă spre o criză majoră, avem nevoie de o unitate națională solidă ca să rezistăm la crizele care vin”, a declarat el.

„Decizia poporului în alegeri trebuie respectată”, a spus liderul Fidesz.

Întrebat despre prezența uriașă la vot de până acum, Orban a răspuns: „Foarte bine, cu cât sunt mai mulți de-ai noștri, cu atât mai bine”.

Ce spun alegătorii Tisza și Fidesz

„Acum este ultima noastră șansă de a alege în sfârșit între Est și Vest. Vrem să fim o democrație normală sau să ne întoarcem spre Est fără posibilitatea de a ne mai întoarce? Sunt entuziast, dar în același timp foarte îngrijorat”, a declarat pentru AFP David Banhegyi, un alegător de 18 ani din Budapesta care votează pentru prima dată și a ales să pună ștampila pe Tisza.

„Este o alegere decisivă pentru Ungaria. Este foarte important pentru noi ca Viktor Orbán să rămână la putere”, a declarat pentru France Presse Maria Toth, o mamă casnică de 31 de ani, cu doi copii, după ce a votat în capitală.

„Am impresia că Ungaria este asediată din toate părțile și că marile puteri, precum Bruxelles, încearcă să ne dicteze modul de viață. Dacă pierde, îmi fac griji pentru viitorul copiilor mei”, adaugă ea.

Prezență enormă în prima oră de vot

În prima oră de vot, de la 6 până la ora 7 dimineața, 3,46% dintre alegători se prezentaseră deja la secțiile de votare, potrivit datelor electorale citate de 444.hu .

Este o cifră extrem de ridicată; acum patru ani, la aceeași oră, rata de participare era de puțin peste jumătate din această valoare, respectiv 1,82%, potrivit publicației independente ungare.

Doar în trei circumscripții rata de prezență la urme era sub trei procente, notează sursa citată.

De asemenea, presa maghiară notează că la mai multe secții de votare sunt cozi de alegători.

Prezența de 3,46% după o oră de vot este enormă și dacă o comparăm cu cele mai mare procente din trecutul electoral al Ungariei: 1994, când era 2,5% la ora șapte și 2018, când era 2,4%. În restul scrutinelor, procentele au fost mult mai mici.

Mesajul lui Péter Magyar: „Est sau vest?”

Liderul Tisza, Péter Magyar, a scris dimineață pe Facebook că au loc „alegerile decisive, care vor hotărî soarta patriei noastre iubite pentru o lungă perioadă. Să schimbăm împreună, în mod pașnic, sistemul și să înscriem ziua de azi în cărțile de istorie!“.

„Poate că niciodată alegerea nu a fost atât de importantă și, în același timp, atât de simplă:
Est sau vest?
Rămânem în urmă și avem un stat în destrămare sau o țară funcțională și umană?
Corupție sau viață publică curată?
Criză de trai sau trai decent?
Propagandă sau realitate?
Divizare și incitare la ură sau standarde naționale minime și împăcare?
Nebunia războiului sau pace adevărată?”, a mai spus el în postare.

Opt milioane de votanți așteptați la urne

Cei 7,5 milioane de alegători din țară, precum și cei peste 500.000 înregistrați în străinătate, au de ales între cinci partide, într-un sistem electoral majoritar mixt foarte favorabil partidului Fidesz, scrie France Presse.

Vot la alegerile din Ungaria, 12 aprilie 2026. Foto: Arpad Kurucz / AFP / Profimedia

Sondajele institutelor independente prevăd o victorie foarte clară a partidului Tisza al conservatorului pro-european Peter Magyar, care a reușit în doi ani să construiască o mișcare de opoziție capabilă să-i facă față premierului naționalist maghiar, a cărui popularitate a scăzut în același ritm cu performanța economică a țării.

Instituțiile apropiate de putere prevăd, în schimb, o victorie a coaliției Fidesz-KDNP a lui Viktor Orban, care vrea să obțină un al cincilea mandat consecutiv.

S-au deschis secțiile de vot

ACTUALIZARE 07:25 Secțiile de vot s-au deschis la ora 06:00 în Ungaria (07:00, ora României).

Cum se desfăşoară votul

Alegătorii maghiari vor alege 199 de membri ai parlamentului – 106 dintre aceştia în circumscripţii uninominale, în cadrul unui sistem majoritar uninominal, iar ceilalţi 93 de pe liste naţionale ale partidelor şi ale minorităţilor etnice.

Guvernul lui Orban a acordat cetăţenie etnicilor maghiari care trăiesc în străinătate, iar aceştia pot vota pe listele partidelor, prin corespondenţă. Conform datelor Oficiului Naţional Electoral, aproape 500.000 de astfel de cetăţeni s-au înregistrat pentru alegerile din 2026. Marea majoritate a acestora susţin în mod tradiţional partidul Fidesz al lui Orban.

Cei care au o adresă înregistrată în Ungaria trebuie să voteze personal - la o secţie de vot din Ungaria sau, dacă se află în străinătate, la una dintre reprezentanţele oficiale ale Ungariei.

Pentru fiecare partid în parte, pragul de intrare în parlament este de 5% din voturi.

Secţiile de votare se deschid duminică la ora locală 6:00 (07:00, ora României) şi se închid la ora 19:00 (20:00, ora României).

Rezultatele ar trebui să fie clare până duminică seara târziu.

Ce se întâmplă după alegeri

Preşedintele Tamas Sulyok va convoca noul parlament în termen de 30 de zile de la alegeri, probabil în luna mai. În 2022, alegerile au avut loc pe 3 aprilie, iar noul parlament s-a reunit pe 2 mai.

Prim-ministrul este ales de parlament, cu majoritate simplă de voturi. Preşedintele Ungariei prezintă o propunere pentru funcţia de prim-ministru – de obicei candidatul partidului câştigător – iar parlamentul votează apoi asupra nominalizării.

Dacă parlamentul nu reuşeşte să aleagă persoana propusă, preşedintele prezintă o nouă propunere în termen de 15 zile.

Dacă parlamentul nu reuşeşte din nou să aleagă un nou prim-ministru, preşedintele poate dizolva parlamentul şi poate convoca noi alegeri.

Care sunt rezultatele posibile ale alegerilor

Grupul de reflecţie Political Capital, cu sediul la Budapesta, a prezentat vineri ceea ce consideră a fi scenariile posibile:

Majoritate constituţională de două treimi pentru Fidesz: Acest lucru ar permite partidului Fidesz să remodeleze în continuare instituţiile fără restricţii, iar autonomia instituţională în Ungaria ar scădea şi mai mult.

Majoritate semnificativă a Fidesz: O majoritate semnificativă ar permite Fidesz să-şi continue politicile actuale, politica externă rămânând probabil în mare parte neschimbată.

Majoritate restrânsă a Fidesz: Aceasta ar crea o situaţie politică nouă şi incertă, cu un echilibru fragil al puterii şi o presiune crescută din partea opoziţiei.

Majoritate de două treimi a Tisza: Aceasta ar permite o reformă instituţională profundă şi ar permite noului guvern să restructureze instituţiile-cheie.

Majoritate semnificativă pentru Tisza: Aceasta ar permite schimbări limitate, dar semnificative, dar nu ar oferi un mandat legal solid pentru o reformă instituţională profundă. Dinamica politică ar rămâne tensionată.

Majoritate strânsă pentru Tisza: Aceasta ar crea o situaţie de guvernare instabilă şi cu risc ridicat, cu un echilibru fragil al puterii. Rezultatele alegerilor ar putea fi contestate, ceea ce ar putea duce la proteste de masă.

Fără un câştigător clar: O situaţie de impas ar duce la un peisaj politic fragmentat, în care niciun actor major nu poate forma singur un guvern stabil. Partidul de extremă dreapta Mi Hazank (Patria noastră) ar putea deveni un factor decisiv, iar formarea coaliţiilor ar putea fi incertă şi prelungită.

Cum s-a schimbat ţara în cei 16 ani de guvernare ai lui Orban

În cei 16 ani de guvernare, Orban s-a confruntat cu critici internaţionale în legătură cu aspecte care ţin de standardele democratice, libertatea presei şi drepturile comunităţii LGBTQ, relatează Reuters.

Echilibrul de puteri şi libertăţile

Având o majoritate de două treimi, Orban a adoptat o nouă constituţie în 2011 şi a modificat sute de legi.

În timpul primului său mandat, Fidesz a obligat sute de judecători să se pensioneze în temeiul unor legi despre care UE a afirmat că încalcă normele sale. Curtea Constituţională a Ungariei a anulat ulterior anumite părţi ale respectivei legislaţii.

Criticii spun că noile reguli electorale au contribuit la consolidarea puterii Fidesz, favorizând partidele mari, redesenând circumscripţiile electorale şi acordând drept de vot etnicilor maghiari din Europa Centrală, dintre care majoritatea tind să-l susţină pe Orban.

Oamenii lui Orban deţin, de asemenea, funcţii de vârf în instituţii cheie.

Din 2022, el a guvernat frecvent prin decrete, împuternicit de starea de urgenţă declarată după ce Rusia a invadat Ucraina vecină.

Guvernul său a luat măsuri severe împotriva unor organizaţii neguvernamentale şi a înăsprit controlul asupra instituţiilor academice. Ca urmare, Open Society Foundations, fondată de miliardarul de origine maghiară George Soros, şi-a închis biroul din Budapesta în 2018 şi s-a mutat la Berlin, în timp ce Universitatea Central Europeană, o instituţie liberală de renume fondată tot de Soros, s-a mutat la Viena în 2019.

Orban respinge acuzaţiile de subminare a democraţiei, afirmând că a primit mandate clare din partea alegătorilor pentru a rescrie legile.

Model conservator de dreapta

Orban s-a prezentat ca un apărător al identităţii culturale a Ungariei împotriva imigraţiei musulmane şi ca un protector al valorilor creştine împotriva aşa-numitei „ideologii de gen şi LGBT” şi a liberalismului occidental.

Guvernul său a redefinit căsătoria în Constituţie ca fiind uniunea dintre un bărbat şi o femeie şi a limitat adopţia de către cuplurile homosexuale şi drepturile persoanelor transgender.

În martie 2025, parlamentul a adoptat o lege care a creat o bază legală pentru ca poliţia să interzică marşurile Pride, argumentând că acestea ar putea fi dăunătoare pentru copii şi că protejarea copiilor ar trebui să prevaleze asupra dreptului la întrunire.

Ungaria a construit un gard la graniţa sa sudică după criza migraţiei din 2015 şi a impus unele dintre cele mai stricte reguli de azil din Europa. Respingând imigraţia ca remediu pentru declinul demografic al Ungariei, Orban a încercat să stimuleze natalitatea în scădere prin stimulente fiscale generoase pentru familii.

Controlul asupra presei

Orban a transformat peisajul media din Ungaria, ceea ce a dus la acuzaţii din partea Uniunii Europene şi a grupurilor pro-democraţie că libertăţile presei sunt restricţionate, acuzaţie pe care guvernul său o neagă.

Guvernul său a întărit controlul asupra presei de stat, inclusiv asupra mass-mediei audiovizuale, transformând-o într-o portavoce pro-guvernamentală, spun criticii.

Veniturile din publicitate canalizate către mass-media pro-guvernamentală au contribuit la promovarea unei acoperiri mediatice loiale şi în presa privată, în timp ce mai multe alte instituţii media au fost închise sau preluate de proprietari apropiaţi guvernului.

Estul şi Vestul

Sub conducerea lui Orban, Ungaria, stat membru al UE şi al NATO, a urmărit o „deschidere către Est”, către Rusia şi China, promovând investiţiile de afaceri în Ungaria din partea acestor ţări – alături de fabricile de automobile germane – şi a susţinut interesele Moscovei în cadrul UE.

Orban a condamnat războiul Rusiei împotriva Ucrainei, care a început în 2022, şi a criticat, dar a susţinut sancţiunile UE împotriva Moscovei. Cu toate acestea, el se opune ferm interzicerii livrărilor de energie din Rusia, afirmând că acest lucru ar distruge economia internă.

Tensiunile dintre Ungaria şi Ucraina s-au adâncit pe fondul mai multor probleme, inclusiv livrările de energie, iar Ungaria a blocat un împrumut de 90 de miliarde de euro acordat de Uniunea Europeană Ucrainei.

Economie

Ungaria a rambursat în 2013 toate datoriile restante faţă de Fondul Monetar Internaţional, în urma unui plan de salvare din timpul crizei financiare globale, iar datoria sa a recâştigat statutul de investiţie trei ani mai târziu.

Guvernul lui Orban a ţinut sub control deficitele fiscale şi datoria publică până când pandemia de coronavirus a inversat tendinţa. La sfârşitul anului trecut, guvernul şi-a majorat ţintele privind deficitul bugetar la 5% pentru 2025 şi 2026, pentru a face loc cheltuielilor preelectorale.

Cea mai mare taxă din Europa aplicată băncilor, naţionalizarea unor fonduri private de pensii şi o taxă aplicată companiilor de telecomunicaţii, energie şi comerţ cu amănuntul – în majoritate deţinute de străini – au contribuit la consolidarea finanţelor publice, dar au dus şi la confruntări cu Bruxelles-ul.

Odată ce oameni de afaceri şi oligarhi apropiaţi de Fidesz au achiziţionat părţi importante din aceste sectoare strategice, proprietatea maghiară a crescut, Orban afirmând la începutul acestui an că sectoarele bancar, media şi energetic au devenit în majoritate deţinute de maghiari.

Economia stagnează de trei ani.

Distribuie Distribuie Comentarii