Alegerile anticipate, tabu la București: cum deblochează Europa crizele politice

Deși în state precum Franța, Spania, Polonia, Cehia sau Bulgaria chemarea cetățenilor la urne înainte de termen este reglementată limpede și folosită pragmatic pentru a debloca crizele instituționale, la București ideea este privită cu o reticență profundă, aproape ca un accident nedorit.

Conform analistului de politică externă Emanuel Cernat, politicienii români tind să asocieze scrutinul anticipat cu un eșec rușinos, o perspectivă radical diferită de practica altor state membre:

„În Spania, demisia Guvernului Sánchez și izolarea sa practică de către clasa politică au fost completate de alte mecanisme constituționale și legislative bine puse la punct, care au facilitat organizarea alegerilor anticipate. În România, alegerile anticipate au fost mereu tratate doar ca o ipoteză, fără o perspectivă reală de a se produce. Politicienii români au privit întotdeauna alegerile anticipate ca pe un aspect rușinos al democrației românești. Pentru noi, declanșarea alegerilor anticipate reprezintă un fel de rușine națională, în timp ce în alte state europene există mecanisme mult mai clare pentru declanșarea acestora și o atitudine mult mai firească față de acest act democratic, care, până la urmă, este un instrument de deblocare a situațiilor de criză” — Emanuel Cernat

Un exemplu elocvent menționat de analist este cel al vecinilor de la sud de Dunăre. Chiar dacă a traversat o perioadă complicată și repetate chemări la urne, Bulgaria a reușit să-și urmeze parcursul strategic:

„Principalul exemplu clar de stat care a dat dovadă că înțelege necesitatea alegerilor anticipate este Bulgaria, care a organizat șapte rânduri de alegeri anticipate în ultimii ani. Nu este neapărat un model pe care să ni-l dorim sau să îl impunem, dar iată că, în ciuda momentelor dificile de instabilitate politică, bulgarii au reușit să își atingă principalele obiective. Au adoptat moneda euro în acest an, în pofida instabilității politice și a schimbărilor succesive de guvern. De asemenea, au reușit să intre în Schengen în același timp cu noi. În acest moment, din multe puncte de vedere, putem considera că sunt mult mai avansați decât România în ierarhia economică a regiunii” — Emanuel Cernat

Singura țară din blocul comunitar care se află într-o situație similară cu România în perioada postcomunistă este Ungaria, unde a existat doar un scrutin convocat înainte de termen, greu de catalogat drept alegeri anticipate propriu-zise:

„Însă nu este vorba doar despre Bulgaria și Spania. Dacă ne uităm, în afara României, singura țară care nu a organizat niciodată alegeri anticipate de la trecerea la regimul democratic este Ungaria. În Ungaria au avut loc o singură dată alegeri înainte de termen, care nu pot fi numite neapărat alegeri anticipate. În rest, toate celelalte state au apelat, într-o formă sau alta, în ultimii ani, la acest instrument al alegerilor anticipate. Fie că vorbim despre Cehia, Polonia sau multe alte state din regiune, fie că vorbim, desigur, despre Franța, exemplele sunt nenumărate. Iată exemplul relativ recent al lui Macron, care a dizolvat Adunarea Națională pentru că dorea o revalidare a mandatului pe care politicienii îl primiseră de la alegători, ca să poată duce la capăt anumite politici destul de delicate. Așadar, exemplele sunt multiple și majoritatea statelor nu privesc alegerile anticipate în același fel în care este tratată, de multe ori, problema în România” — Emanuel Cernat

Scrutinele anticipate, o practică răspândită pe întreg continentul

Lista capitalelor europene care au organizat cel puțin o dată alegeri legislative anticipate după 1989 cuprinde nu mai puțin de 20 de state membre: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Croația, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Țările de Jos.

În Austria, procedurile înainte de termen au fost organizate în mod repetat după 1989, inclusiv prin ciclurile electorale din 2017 și 2019. Belgia a trecut printr-un astfel de proces în 2010, prin dizolvarea Camerelor federale, în timp ce Bulgaria a recurs frecvent la anticipate din 2021 încoace, pe fondul incapacității partidelor de a forma majorități stabile.

Și în Croația, alegerile din 2016 și cel din aprilie 2024 au fost recunoscute ca anticipate inclusiv de OSCE. Cehia a dizolvat Camera Deputaților și a votat anticipat în octombrie 2013, iar Danemarca a parcurs un proces similar în noiembrie 2022. Franța oferă două repere notabile: dizolvarea din 1997 și gestul președintelui Emmanuel Macron din 2024, care a condus la legislative înainte de termen.

În Germania, Bundestag-ul a fost dizolvat anticipat în 2005, scenariul repetându-se în 2025 după colapsul coaliției și pierderea calculată a unui vot de încredere de către Olaf Scholz. În Grecia, consultările anticipate au devenit o rutină, alegerile din 2012, 2015 și 2023 desfășurându-se înainte de finalul mandatului, calificări confirmate și de rapoartele OSCE pentru scrutinele din 2019 și 2023. Totodată, Irlanda a chemat alegătorii înainte de termen în 2011, 2020 și 2024.

Italia a bifat frecvent astfel de proceduri în epoca post-1989, dintre care se remarcă alegerile din februarie 2013 (generate de demisia lui Mario Monti) și scrutinul din septembrie 2022. Letonia și-a dizolvat parlamentul (Saeima) în septembrie 2011, iar Luxemburgul a mers la urne în octombrie 2013 după scandalul serviciilor secrete ce a dus la demisia premierului Jean-Claude Juncker. În Malta, OSCE a catalogat alegerile din 2017 și 2022 drept anticipate, aceeași calificare fiind asociată și scrutinului din mai 2026.

În Țările de Jos, ciclurile parlamentare anticipate au avut loc în 2010, 2012, 2023 și 2025, toate confirmate oficial de OSCE. Polonia a recurs la autodizolvarea Seimului în octombrie 2007 după ruperea coaliției guvernamentale. Portugalia a avut scrutinuri anticipate dese, menționate fiind cele din 2022, 2024 și 2025. La rândul lor, Slovacia a apelat la acest instrument în 2012 și 2023, iar Slovenia în anul 2011.

În fine, Spania a trecut în mod repetat prin dizolvări de parlament și alegeri anticipate confirmate de OSCE și de legislația națională: în 2011, de două ori în 2019 (în aprilie și noiembrie) și cel mai recent în iulie 2023.

Explorează subiectele:

alegeri anticipate politică Emanuel Cernat

Distribuie Distribuie Comentarii