Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

ALERTĂ Liviu Avram, dezvăluire-ȘOC! CCR a INTERZIS încă din 2017 ce vrea să facă Toader cu OUG care-l salvează pe Dragnea! Amănunte INCENDIARE!

ALERTĂ Liviu Avram, dezvăluire-ȘOC! CCR a INTERZIS încă din 2017 ce vrea să facă Toader cu OUG care-l salvează pe Dragnea! Amănunte INCENDIARE! „Ce chestie: Curtea Constituțională i-a interzis deja lui Tudorel Toader să emită ordonanța pe care a anunțat-o. Ia uitați ce zicea CCR într-o decizie din 2017: „Legiuitorului îi este INTERZIS să supună hotărârile judecătoreşti definitive unor noi căi de atac reglementate după pronunţarea acestora. Adăugarea unui nou motiv de revizuire după pronunţarea hotărârii NU POATE PRODUCE NICIUN EFECT, prin prisma aplicării legii în timp, cu privire la hotărârea judecătorească deja pronunţată”, scrie jurnalistul pe Facebook.

Ce a scris Liviu Avram pe Facebook:

Ce chestie: Curtea Constituțională i-a interzis deja lui Tudorel Toader să emită ordonanța pe care a anunțat-o. Ia uitați ce zicea CCR într-o decizie din 2017:

„Legiuitorului îi este INTERZIS să supună hotărârile judecătoreşti definitive unor noi căi de atac reglementate după pronunţarea acestora. Adăugarea unui nou motiv de revizuire după pronunţarea hotărârii NU POATE PRODUCE NICIUN EFECT, prin prisma aplicării legii în timp, cu privire la hotărârea judecătorească deja pronunţată”.

Pentru întreaga demonstrație, citiți materialul de mai jos, semnat de un „Cetățean” anonim pe siteul Politeia.org.ro. V-am zis acum câteva zile că, în momente cheie, „Cetățean” face analize deosebit de pertinente și de ingenioase.

El oferă și soluția ca ordonanța să NU fie aplicată, chiar dacă va fi emisă: judecătorii pur și simplu să o ignore, dându-i în cap cu câteva decizii ale CEDO și ale CCR („nu poate produce niciun efect”, nu?). Dar pentru asta trebuie judecători adevărați, nu cozi de mătură.

Materialul publicat de Politeia.org.ro:

Judecători, fiti independenți! Nu aplicați OUG-uri neconstituționale!

Autor Cetatean 

In tara in care dreptatea umbla cu rogojina aprinsa in cap iar de mers cu jalba in protap (la CCR) se ocupa infractorii dovediti prin sentinte penale definitive si irevocabile, e momentul ca tot ceea ce desfigureaza ideea si realitatea Justitiei sa fie oprit printr-un gest radical de catre singurii care o mai pot face: magistratii, de la cel mai tanar pana la cel mai varstnic in functie.

Spun gest radical, insa nu spun nelegal sau neconstitutional. Caci, oricat ar parea de ciudat sau de optimist (prea optimist), eu cred ca magistratura romaneasca (judecatori si procurori, impreuna) are inca resurse de a nu se preda puterii politice, oricate cozi de topor plantate prin diverse institutii care “garanteaza independenta Justitiei” ar exista.

Dovada ca optimismul meu inca nu s-a stins (in acest ceas in care este deja prea tarziu pentru unele cauze, insa inca destul timp pentru cauza Justitiei insasi) mi-o furnizeaza magistratii insisi:

– cei de la Forumul Judecatorilor, care lupta ca niste lei pentru a ajunge cu intrebari preliminare la Curtea de Justitie a Uniunii Europene, de care Lia Savonea si acolitii din CSM se tem ca dracul de tamaie si de aceea incearca sa blocheze, procedural, trimiterea intrebarilor la CJUE

 – Codruta Kovesi, care a sesizat CEDO (procedura va dura in jur de un an jumatate, daca e sa judecam la rece, insa e posibil ca, data fiind sensibilitatea spetei, sa existe si niste suprize placute) pentru a opri mecanismul pus la dispozitia puterii politice de catre CCR, care incalca procurorilor macar unul dintre drepturile fundamentale (dreptul de acces la justitie, prevazut si in Conventia CEDO si in Constitutia Romaniei)

 – Judecatorul “suprem” Iulian Dragomir, care a sesizat Sectiile Reunite ale Inaltei Curti, sfidand “recomandarea cu dedicatiei” a Liei Savonea si a restului din CSM prin care, in dispretul jurisprudentei si practicii, s-a stabilit (fara baza legala, prin folosirea ca pretext a unei decizii CCR) ca dosarul lui Dragnea sa ramana si in 2019 la completul favorabil extras, desi acel complet extras la final de 2018 NU a administrat probe si desi practica judiciara (daca nu si hotararile CEDO) spune ca trebuie respectat principiul continuitatii completului doar daca acesta administreaza probe. A se vedea speta Cutean contra Romaniei si speta  Cerovsek impotriva Sloveniei

***

Asa stand lucrurile, in chestiunea OUG-ului anuntat ieri de ministrul Toader, prin care se urmareste “repunerea in termen” pentru contestatia in anulare a celor condamnati definitiv, incepand cu 2014, de catre “complete nelegal constituite“, cateva lucruri trebuie semnalate explicit (unii au facut-o deja de ieri, fiind foarte reactivi si bine informati):

I. “Repunerea in termen” chiar si pentru cei condamnati definitiv poate fi facuta, din pixul OUG-ului, insa este neconstitutionala, pentru ca incalca principiul autoritatii lucrului judecat si principiul securitatii raporturilor juridice.

Cum bine s-a semnalat si cum (ciudat de) bine a scris CCR insasi (nu ii fie cu suparare lui Toader) in Decizia 377/2017 (din care subliniez pasajele esentiale):

Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat că „legile de procedură sunt, în principiu, de imediată aplicare. Referitor însă la hotărârea judecătorească, de peste un secol, constant s-a decis în doctrină şi jurisprudenţă că ea este supusă condiţiilor de fond şi de formă stabilite de legea sub imperiul căreia a fost pronunţată, fără ca legea nouă să aibă vreo înrâurire asupra ei, deoarece ea este socotită, faţă de părţile care au participat în proces, că are valoarea unui contract încheiat în momentul pronunţării ei. Aşa fiind, şi dreptul relativ la exercitarea căilor de atac rămâne fixat de legea în vigoare în momentul pronunţării, deoarece admisibilitatea unei căi de atac constituie o calitate inerentă a hotărârii şi în aceste condiţii nici o cale de atac nouă nu poate rezulta dintr-o lege posterioară, după cum nici o cale de atac existentă contra unei hotărâri nu poate fi desfiinţată fără retroactivitate de către o lege posterioară” [Decizia nr.9 din 7 martie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.326 din 25 noiembrie 1994].

83. Curtea reţine că principiul neretroactivităţii legii este o componentă a securităţii juridice [prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituţie], reglementată expres şi separat prin art.15 alin.(2) din Constituţie, ceea ce înseamnă că legiuitorul constituant i-a acordat o atenţie şi importanţă specială în cadrul principului general al securității juridice. Potrivit acestui principiu, o hotărâre judecătorească ce se bucură de autoritate de lucru judecat nu mai poate fi desfiinţată decât prin căile extraordinare de atac pentru motive expres şi limitativ enumerate [în prezent, recursul, contestaţia în anulare şi revizuirea].

Desigur, nimic nu împiedică legiuitorul să augmenteze/ elimine unele motive în temeiul cărora se poate promova o cale de atac extraordinară, cu condiţia să nu submineze securitatea juridică şi ordinea publică; însă, o asemenea reglementare, din punct de vedere al aplicării sale în timp, poate viza numai procesele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, nu şi cele care au fost finalizate prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.

Aşadar, trebuie realizată o necesară distincţie între facta praeterita – reprezentată de o hotărâre judecătorească definitivă, care se bucură de autoritatea lucrului judecat – şi facta pendentia, reprezentată de cauzele aflate în curs de judecată.

În caz contrar, s-ar ajunge la situaţia în care stabilitatea raporturilor juridice la baza căreia stă hotărârea judecătorească să fie vulnerabilizată/ fragilizată prin posibilitatea mereu iminentă de a se reglementa noi şi noi motive de revizuire care să pună în discuţie sau să ducă la desfiinţarea hotărârii judecătoreşti definitive, ceea ce este inadmisibil.

Prin urmare, criteriul ce trebuie luat în seamă şi care ţine de esenţa art.15 alin.(2) din Constituţie raportat la aplicarea în timp a reglementărilor referitoare la căile de atac este data pronunţării hotărârii judecătoreşti. Astfel, în temeiul textului constituțional antereferit, legiuitorul poate supune hotărârea judecătorească unor căi de atac stabilite ca atare prin lege până la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti, drept pentru care atât soluţia Codului de procedură civilă din 1865 […]

În schimb, legiuitorului îi este interzis să supună hotărârile judecătoreşti unor noi căi de atac reglementate după pronunţarea acestora. Aceeaşi regulă se aplică atât căilor ordinare, cât şi extraordinare de atac, ambele categorii de căi de atac urmând să îşi păstreze aceeaşi configuraţie juridică de la data stabilită drept reper de către legiuitor [a se vedea distincţia realizată de noul şi vechiul Cod de procedură civilă]. Prin urmare, eliminarea unui motiv de revizuire sau adăugarea unui nou motiv de revizuire după pronunţarea hotărârii nu poate produce niciun efect, prin prisma aplicării legii în timp, cu privire la hotărârea judecătorească deja pronunţată.

Asadar, din paragrafele 82-86 ale Deciziei CCR nr.377/2017 reiese clar ca:

1. In cadrul contestatiei in anulare a unor procese definitiv incheiate, motivele pentru care se cere anularea sunt limitativ si expres circumscrise de legea aflata in vigoare la momentul pronuntarii deciziei instantei.

2. Adaugarea unui motiv in plus pentru “repunerea pe rol” a unor procese definitiv incheiate este INADMISIBILA, o spune insasi CCR.

3. Mai mult, legiuitorului ii este INTERZIS sa supuna hotarari judecatoresti unor noi cai de atac.

4. Si, in fine, chiar daca ar face-o, Curtea a specificat clar (culmea ironiei, nu?) si care este efectul cu privire la o hotarare definitiva deja pronuntata: NICI UNUL.

In decizia ulterioara, 633/2018, paragrafele 926-928, Curtea a plusat si a adus argumente si din jurisprudenta CEDO:

“Având în vedere principiul autorităţii de lucru judecat, fundamental în ordinea juridică naţională şi europeană, precum şi la nivelul Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea reţine că atingerea adusă acestuia prin legislaţia naţională trebuie să fie strict limitată, derogarea fiind permisă doar dacă o impun motive substanţiale şi imperioase (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 7 iulie 2009, pronunţată în Cauza Stanca Popescu împotriva României, paragraful 99, şi Hotărârea din 24 iulie 2003, pronunţată în Cauza Ryabykh împotriva Rusiei, paragraful 52). Or, prin adăugarea noului caz de contestaţie în anulare – atunci când s-au pronunţat mai multe hotărâri judecătoreşti definitive prin care s-au soluţionat cereri având acelaşi obiect, legiuitorul se îndepărtează de la scopul acestei căi extraordinare de atac, lărgind în mod nepermis sfera ei de incidență, cu privire la hotărâri judecătorești, care deși sunt definitive, nu soluționează fondul cauzei […] În speţă, Curtea constată că „pronunţarea mai multor hotărâri judecătoreşti definitive prin care s-au soluţionat cereri având acelaşi obiect” nu poate constitui un motiv substanţial şi imperios care să justifice derogarea de la principiul autorităţii de lucru judecat, astfel că norma modificatoare aduce o atingere nepermisă principiului securităţii raporturilor juridice – element fundamental al supremaţiei dreptului, care prevede, printre altele, ca soluţia dată în mod definitiv oricărui litigiu de către instanţe să nu mai poată fi supusă rejudecării (Hotărârea din 28 octombrie 1999, pronunţată în Cauza Brumărescu împotriva României, paragraful 61).
Retinem: Brumarescu contra Romaniei, 1999.

In aceste condiţii, având în vedere caracterul contestaţiei în anulare de cale de atac extraordinară care poate fi exercitată în condiţii procedurale stricte şi ţinând cont că legiuitorul, în virtutea rolului său constituţional consacrat de art.126 alin.(2) şi art.129 din Legea fundamentală, poate stabili, prin lege, procedura de judecată şi modalitatea de exercitare a căilor de atac, cu condiţia respectării normelor şi principiilor privind drepturile şi libertăţile fundamentale şi a celorlalte principii consacrate prin Legea fundamentală, Curtea constată că noile dispoziții sunt contrare dreptului părților la un proces echitabil, desfășurat într-un termen rezonabil și principiului securității raporturilor juridice, componentă a principiului legalității, consacrat de art.1 alin.(5) din Constituție dispozițiile […] sunt neconstituționale prin raportare la art.1 alin.(5) și art.21 alin.(3) din Constituție.

II. Curtea insasi, asa cum este ea acum, cand a decis ca sunt nelegal constituite completele de 5 de la ICCJ, a scris aceste lucruri in paragraful 198 al Deciziei 685/2018:

Întrucât atât în materie penală, cât și extrapenală, sancțiunea compunerii nelegale a completului de judecată este nulitatea necondiționată și, prin urmare, absolută a actelor îndeplinite de un astfel de complet și ținând cont de faptul că deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, conform art. 147 alin. (4) din Constituție, Curtea reține că prezenta decizie se aplică de la data publicării sale, atât situațiilor pendinte, respectiv în cauzele aflate în curs de judecată, precum și în cele finalizate în măsura în care justițiabilii sunt încă în termenul de exercitare a căilor de atac extraordinare corespunzătoare, cât și situațiilor viitoare.
Curtea, avand in vedere propria jurisprudenta (Decizia 377/2017 si ceea ce citeaza acea decizie) si mai ales solida jurisprudenta CEDO, nu a indraznit sa se atinga de cauzele deja solutionate definitiv si care sunt aparate de principiul securitatii raporturilor juridice.

Este o linie rosie care nu poate fi trecuta nici macar de Valer Dorneanu si Petre Lazaroiu, brat la brat, cu mandate de 9, 10 sau 1001 ani (separat sau cumulate). O trecere a acestei linii rosii ne atrage imediat in speta Cutean contra Romaniei, unde statul roman deja a fost condamnat. Ma rog, cei doi pot incerca sa o treaca, insa e posibil sa declanseze ceva ce nici nu banuiesc.

III. Asa stand lucrurile, avand in vedere ca:

Pe de o parte:

– deciziile CCR sunt definitive si obligatorii erga omnes, adica inclusiv pentru ministrul Toader si premierul Dancila, asa cum art. 147 alin 4 din Constitutie o afirma.

– ca in Decizia 377/2017 este scris explicit ca legiuitorului (ordinar sau delegat) ii este interzis sa supuna hotarari judecatoresti unor noi cai de atac.

– ca in cel putin o speta identica sub raportul modificarii motivelor exercitarii contestatiei in anulare, CCR a decis (Decizia 633/2018) ca acele motive erau “neconstituționale prin raportare la art.1 alin.(5) și art.21 alin.(3) din Constituție”

Pe de alta parte, chiar in situatia in care s-ar produce acele modificari (prin lege organica sau OUG) ale motivelor exercitarii contestatiei in anulare:

– efectul cu privire la o hotarare definitiva este nul de drept (“adăugarea unui nou motiv de revizuire după pronunţarea hotărârii nu poate produce niciun efect, prin prisma aplicării legii în timp, cu privire la hotărârea judecătorească deja pronunţată” – decizia 377/2017)

– obligatia instantelor romanesti de a respecta Deciziile CCR si Hotararile CEDO,

Sustin ca magistratii au dreptul dar mai ales si obligatia, perfect intemeiate (avand in vedere cele scrise de CCR insasi, citate mai sus) de a refuza aplicarea oricarui OUG prin care s-ar incerca subminarea raporturilor juridice deja incheiate prin hotarari definitive si irevocabile.

Intre a respecta un OUG vadit neconstitutional si a respecta deciziile CCR si Constitutia, principiul securitatii raporturilor juridice si Hotararile CEDO… nu incape sovaiala: OUG-ul nu trebuie aplicat!

“Refuzul aplicarii” insemna: tratarea prevederilor legislative ca si cand nu ar exista, ignorarea lor atunci cand avocatii intimantilor le invoca, stabilirea in cursul judecatii ca ele nu produc efecte asupra cauzelor deja solutionate definitiv, respingerea de pe scaun a cererii de contestatie in anulare, etc.

Nu are decat sa mearga Toader, Dancila sau Dragnea insusi la CCR si sa se planga Curtii ca instantele romane….respecta la virgula Deciziile 377/2017 si 633/2018 si 658/2018!

Miza este “imediatitatea” efectelor OUG. Condamnatii definitiv nu vor o lege, vor un OUG care sa produca efecte imediate. Judecatorii trebuie sa raspunda la fel de “imediat’“, fara alta cale procedurala de atac al OUG-ului:  efectele unui astfel de OUG nu exista (o spune CCR), pentru ca legiuitorului ii este interzis sa dea un astfel de OUG.

Daca l-a dat, totusi, instantele trebuie sa il trateze ca fiind fara efecte: “adăugarea unui nou motiv de revizuire după pronunţarea hotărârii nu poate produce niciun efect, prin prisma aplicării legii în timp, cu privire la hotărârea judecătorească deja pronunţată”. 

Din punct de vedere juridic, acel OUG anuntat de Toader este inexistent si nu produce efecte asupra cauzelor definitiv solutionate (cu condamnare sau achitare).

Magistrati, nu va speriati de un OUG care este deja mort din fasa la nivel efectelor! Afirmati-va independenta si refuzati aplicarea oricarui avorton juridic!

***

Later edit:

Calea “tehnica” de neaplicare a OUG-ului poate presupune stabilirea unei decizii in interesul legii (RIL) de catre Sectiile Reunite ale ICCJ, timp in care la nivelul tuturor instantelor aplicarea OUG-ului este suspendata. Sau sesizarea CCR, de catre instanta in fata careia se invoca efectele OUG-ului si suspendarea judecatii pe fond, cu exceptie de neconstitutionalitate. Sau sesizare de CJNC de catre Inalta Curte, pe motiv ce legiuitorul savarseste acte si adopta norme legislative care o impiedica sa isi exercite competentele prevazute de Constitutie.

Insa toate aceste masuri procedurale, tehnice, au nevoie sa fie prefațate de curajul unor masuri imediate de refuz al aplicarii ca atare a OUG-ului mort din fașă. E momentul curajului si a independentei.

Daca nici cand exista decizii clare ale CCR ce interzic explicit legiuitorului sa adopte anumite masuri, magistratii nu isi afirma independenta in fata puterii politice, atunci cand? Cand li se va pune, fizic, pistolul la timpla?

Magistrati, inca mai sunteti independenti, sa se și vadă că sunteti!


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Derută șobolănească la Antena 3! Bunicul Luizei l-a făcut muci în direct pe Nicolicea! R.Dumitrescu mai că făc…

2 Urmează ultima etapă / ELIMINAREA PĂPUȘARILOR care-au condus România din umbră! Anunțul făcut de un cunoscut ju…

3 CULISE / De ce tace Iordache? Păi șeful de la Permise e omul lui. Dar și nașul avocatei lui Dincă! Cumpănașule, …

4 Mafia PSD / Fostul șef al Poliției Caracal urma să fie reținut într-un dosar de cămătărie instrumentat de DIICOT…

5 Ce capcană ar pregăti PĂPUȘARII României! Iar mergem degeaba la vot?

recomandări

Te ia DNA: MIHAI LAURENTIU ALFRED

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Tipul ăsta coboară un baraj vertical cu bicicleta