ALERTĂ România poate rămâne fără fonduri europene dacă mărește pensiile cu 40%. Mecanismul juridic prin care UE poate sancționa Bucureștiul

ALERTĂ România poate rămâne fără fonduri europene dacă mărește pensiile cu 40%. Mecanismul juridic prin care UE poate sancționa Bucureștiul

Uniunea Europeană are instrumentele legale prin care poate tăia sau suspenda plata fondurilor europene cuvenite României, inclusiv fondurile de coeziune, dacă Bucureștiul ia decizii care vor crește deficitul bugetar suplimentar față de angajamentele luate față de Bruxelles, precum creșterea cu 40% a pensiilor. Reprezentanți ai Comisiei Europene au transmis deja avertismente României în acest sens după ce Parlamentul a votat marți majorarea pensiilor, scrie G4Media.

România este singurul stat membru UE aflat în procedura de deficit excesiv, procedură lansată în luna aprilie din cauza depășirii în 2019 a deficitului bugetar acceptat prin Tratatul de Funcționare a UE (4% față de limita maximă acceptată de 3% din Produsul Intern Brut). Deși Comisia Europeană a anunțat că va accepta depășirile țintei de deficit în cazul tuturor statelor membre ca urmare a pandemiei de Covid-19, în cazul României există condiționalități care o împiedică să își mărească deficitul bugetar cu cheltuieli care nu sunt legate de combaterea pandemiei de coronavirus.

Astfel, Consiliul UE a adoptat în luna aprilie, la propunerea Comisiei Europene, o Recomandare (cu caracter obligatoriu) pentru România, care trebuie să adopte măsuri pentru scăderea treptată a deficitului bugetar până în 2022. România ”trebuie să pună în aplicare în mod riguros măsurile necesare pentru corectarea deficitului său excesiv până cel târziu în 2022” și să facă ”reforme structurale ample”, potrivit Recomandării citate.

Problema e că, prin eventuala creștere cu 40% a pensiilor încă din acest an, România ar încălca angajamentele asumate și ar crește deficitul bugetar cu încă 6,5% din PIB, potrivit calculelor guvernului.

Ce instrumente are UE să sancționeze un astfel de comportament?

Uniunea Europeană a prevăzut în legislația proprie instrumente de sancționare a statelor membre care nu respectă angajamentele asumate și continuă să își majoreze deficitele bugetare peste limitele acceptate unanim.

Astfel, chiar Tratatul de Funcționare UE, care are rolul unei Constituții a Uniunii Europene, prevede la Articolul 126, paragraful 11, că dacă un stat membru nu respectă Recomandarea din timpul procedurii de deficit excesiv (adică exact cazul României, dacă ar mări pensii cu 40%), Consiliul UE poate ”să aplice amenzi într-un cuantum corespunzător”.

Procedura de sancționare este întărită și de Regulamentul 1303/2013 al UE, care trasează modalitățile de utilizare a fondurilor europene (de coeziune și celelalte tipuri de fonduri) de către statele membre. Astfel, Articolul 23 din Regulament prevede la alineatul 9 următorul mecanism: Comisia Europeană ”prezintă Consiliului o propunere de suspendare parțială sau integrală a angajamentelor sau a plăților pentru programele unui stat membru” în cazul în care Consiliul UE decide că statul membru în cauză ”nu a întreprins acțiuni eficace pentru corectarea deficitului său excesiv”.

De asemenea, Consiliul UE poate decide suspendarea parțială a plăților către un stat membru după ce Comisia Europeană ”concluzionează că statul membru nu a luat măsuri de implementare a programului de ajustare” sau dacă Consiliul decide că ”un stat membru nu respectă programul de ajustare macroeconomică”.

Dacă procedura de sancționare a statului membru este declanșată, se acordă prioritate suspendării angajamentelor, iar plățile se suspendă ”numai în cazul în care se urmărește adoptarea unor măsuri imediate și în caz de neconformitate semnificativă”, potrivit Regulamentului 1303/2013. Suspendarea plăților se aplică cererilor de plată depuse pentru programele în cauză după data deciziei de suspendare.

Suspendarea angajamentelor se face până la cel mai mic dintre următoarele două praguri:

– fie maximum 50 % din angajamentele aferente fondurilor structurale pentru următorul exercițiu financiar
– fie maximum 0,5 % din PIB-ul nominal

Consiliul UE ia aceste decizii prin vot. E nevoie ca statul membru vizat să strângă o majoritate de blocaj pentru a evita o asemenea sancțiune.

Context. Președintele Klaus Iohannis a avertizat miercuri într-o conferință de presă că ”există discuții extrem de serioase cu înalți responsabili din Comisia Europeană, care ne-au spus franc: dacă această rectificare aprobată în Parlament intră în vigoare, ni se vor tăia aproximativ 3 miliarde de euro din fonduri europene, fiindcă încălcăm mai multe prevederi ale tratatelor”.

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a declarat pentru G4Media.ro și Presshub.ro că ”un asemenea scenariu ar fi o premieră în UE și ar avea un efect catastrofal asupra României, dat fiind că fondurile structurale reprezintă principalul motor de investiții pentru România”.

Parlamentul a votat marți un amendament la rectificarea bugetară prin care pensiile ar trebui să crească cu 40% din acest an. Guvernul aprobase prin rectificarea bugetară o creștere de doar 14% a pensiilor, arătând că bugetul nu își poate permite o majorare cu 40%, așa cum prevedea Legea pensiilor votată în 2010 de majoritatea PSD-ALDE-UDMR din Parlament. Guvernul Orban a anunțat că va ataca la Curtea Constituțională legea votată marți în Parlament.

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 De citit! / Cele patru dorințe care stau la baza comportamentului uman / Memorabilul discurs al lui Bertrand Russe…

2 VIDEO Vicepreședintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, chef la Runcu la ziua unui conda…

3 Fiul sultanului din Brunei, unul dintre cei mai bogați oameni din lume, a murit la 38 de ani

4 Donald Trump ar fi folosit din nou o dublură în locul soției sale. Cum arată Melania în ultimele imagini deven…

5 Valentino Gogu, un român de 72 de ani care fugit în anii 80 în America, a rămas fără job după închiderea emble…