Analiză BNR:  Independenţa energetică putea fi deja atinsă

Analiză BNR:  Independenţa energetică putea fi deja atinsă

România este importator net de energie, poziţie menţinută în ultimele decenii. În această perioadă, consumul de energie s-a redus, stând sub semnul tendinţei globale de îmbunătăţire a randamentelor. Conform International Energy Agency, intensitatea energetică (energia necesară pentru obţinerea unui anumit nivel de produs intern brut) s-a diminuat la nivel internaţional cu peste o treime în intervalul 1990-2019.

Intensitatea energetică a României s-a plasat pe o pantă descendentă, mai pronunţată decât cea de la nivel comunitar – dacă în 1995, valoarea corespunzătoare României era de aproape două ori mai mare decât media UE-27, în 2008 indicatorii erau la paritate, iar în 2020 intensitatea energetică a economiei locale reprezenta circa trei sferturi din media europeană. Creşterea randamentului energetic autohton s-a tradus în diminuarea necesarului de resurse, care a atins maximul ultimelor decenii în vârful de ciclu economic 1996.

„La apogeul următoarei faze de boom, în anul 2008, un PIB superior cu aproape 60 la sută era realizat cu un consum intern brut de energie mai redus cu circa 21 la sută, iar tendinţa a continuat, astfel încât următorul vârf (2019) consemna un PIB cu 28 la sută mai mare comparativ cu 2008, în timp ce consumul de energie s-a diminuat cu încă 17 la sută,” arată ultimul Raport anual al BNR făcut public la începutul aceste luni.
Scăderea consumului energetic a fost însoţită de un declin al producţiei interne de profil. Dependenţa de importuri energetice a oscilat în general între 20 la sută şi 30 la sută din 1990 şi până în prezent, consemnând în anul 2021 o valoare aflată către limita superioară a intervalului istoric de fluctuaţie.

„Informaţiile apărute în ultimii ani despre zăcămintele de gaze naturale existente în zona Mării Negre, dar şi on-shore, sugerează că independenţa energetică – fie în plan agregat, fie doar pe segmentul gazelor naturale – putea fi deja atinsă, în ipoteza unui dinamism sporit al activităţilor de prospecţiune şi integrare a noilor resurse în circuitul de exploatare. Manifestarea latentă a vulnerabilităţii pe care dependenţa de importuri energetice o reprezintă (aceasta a consemnat fluctuaţiile amintite, dar nu s-a acutizat de-a lungul timpului) pare să fi limitat motivaţia autorităţilor de a promova mai eficient descoperirea şi valorificarea de noi resurse,” consideră analiştii Bancii Naţionale.

De altfel, incertitudinea legislativă şi unele intervenţii în sensul limitării beneficiilor firmelor din domeniul energiei au erodat atractivitatea investiţiilor din domeniu. În plus, recentul elan către limitarea emisiilor de carbon a făcut ca producătorii de energie să se concentreze asupra resurselor regenerabile, posibil în detrimentul celor tradiţionale, se arată în documentul BNR.

Surse precum energia eoliană sau solară au câştigat o importanţă sporită pe plan local în ultimii ani, generând cumulat circa 14 la sută din producţia naţională de energie electrică în anul 2021 (în structură, contribuţia sectorului eolian este cea dominantă), în condiţiile în care importanţa lor era neglijabilă în urmă cu 15 ani.
Efervescenţa segmentului are la bază derularea unor investiţii ample în prima jumătate a deceniului anterior – formarea brută de capital fix din diviziunea CAEN care include producerea şi furnizarea energiei electrice a ajuns să reprezinte peste 10 la sută din valoarea pentru întreaga economie în anii 2013-2014 şi peste o
treime din investiţiile sectorului industrial.

Schimbarea de orientare a autorităţilor cu privire la sprijinul pentru producătorii de energie regenerabilă, considerat a fi prea generos şi a reprezenta o povară prea mare pentru industria energofagă, a antrenat o plafonare a evoluţiei capacităţilor de producţie după anul 2014, dar mai recent, odată cu angajamentele privind atingerea neutralităţii din perspectiva emisiilor de carbon, este de aşteptat ca traiectoria ascendentă să fie reluată, o oportunitate importantă fiind reprezentată de finanţarea europeană în acest sens.

Domeniul energetic este în prezent unul foarte dinamic, iar provocările sunt majore. Astfel, creşterea generalizată a cotaţiilor materiilor prime afectează nu doar valoarea importurilor de energie, ci şi fezabilitatea proiectelor orientate către zona de regenerabile – costurile acestor investiţii au cunoscut o traiectorie descendentă începând cu anul 2010, care s-a inversat recent. De asemenea, incertitudinea persistă în chestiuni precum rolul energiei nucleare (principalele două economii ale zonei euro, Germania şi Franţa, abordează foarte diferit această temă), dar şi măsura şi ritmul în care ar urma să se deruleze renunţarea la combustibilii fosili. Toate aceste aspecte sunt semnificativ influenţate de inovaţiile tehnologice, cu un
intrinsec caracter impredictibil.

Dacă România ar valorifica oportunitatea oferită de finanţarea europeană şi ar derula investiţiile necesare, şi-ar putea limita semnificativ deficitul comercial asociat bunurilor energetice în orizontul câtorva ani.

Sursa: adevarul.ro


Citește și:

populare
astăzi

1 VIDEO „Ucrainenii au luat 8.000 de telefoane mobile și le-au pus pe stâlpi de doi metri, așa detectează dronele Shahed”

2 Retragerea lui Piedone a devenit o chestiune de zile...

3 Dezvăluirile neașteptate ale șefului serviciului secret din Ucraina

4 Culisele uriașului scandal care zguduie regimul Orban, în Ungaria

5 Așa o fi? /