Cancelarul german Angela Merkel și premierul polonez Beata Szydlo și-au afirmat în întrevederea avută marți la Varșovia voința de a coopera în interesul Uniunii Europene, admițând însă că unele divergențe încă persistă, transmite AFP.

În declarațiile date presei după discuții, Angela Merkel s-a declarat "bucuroasă" că Polonia intenționează să răspundă preocupărilor Comisiei Europene și ale Comisiei de la Veneția privind statul de drept și independența presei și a justiției. "Doresc ca această discuție să fie foarte constructivă", a indicat șefa guvernului german.

La rândul ei, premierul Beata Szydlo a apreciat că "un bun parteneriat între Polonia și Germania este necesar pentru ca proiectul european să fie un succes", ea subliniind că aceste două țări "au de jucat un rol semnificativ în schimbările așteptate în Europa".

Însă abordările Berlinului și Varșoviei privind viitorul proiectului european rămân diferite. Astfel, în timp ce oficialii polonezi susțin o reformă a blocului comunitar în sensul consolidării statelor națiune și diminuării rolului instituțiilor comunitare, Angela Merkel a cerut marți, în Polonia, "prudență" în abordarea unor posibile reforme în UE și a insistat că orice demers de acest fel trebuie să se facă fără "a aduce atingere tratatelor" europene în vigoare.

Pe de altă parte, Beata Szydlo a reafirmat că Polonia nu acceptă construcția gazoductului Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică.

Cancelarul Merkel urmează să se mai întâlnească cu președintele Andrej Duda, precum și cu Jaroslaw Kaczynski, președintele partidului conservator de guvernământ Dreptate și Justiție (PiS).

De când această formațiune a câștigat alegerile legislative din octombrie 2014, autoritățile de la Varșovia se află într-un conflict permanent cu Comisia Europeană, din cauza unor măsuri care, în opinia oficialilor de la Bruxelles, pot afecta în special libertatea presei și separația puterilor în stat.

După ce executivul comunitar a lansat anul trecut în luna iunie o procedură pe tema respectării statului de drept în Polonia, pe 21 decembrie i-a dat guvernului de la Varșovia un termen de două luni pentru a răspunde preocupărilor legate de reforma Tribunalului Constituțional.

Disputele pe tema acestei instanțe au început de fapt încă de dinaintea alegerilor legislative, când fostul guvern condus de liberalii din Platforma Civică (PO) a adoptat un amendament pentru numirea a cinci noi judecători în Tribunalul Constituțional, deși mandatele celor pe care aceștia urmau să îi înlocuiască nu expiraseră.

Dar președintele Andrej Duda, provenit din rândurile formațiunii PiS, a refuzat atunci să promulge legea, iar odată ce au câștigat alegerile și au preluat conducerea executivului, conservatorii din PiS au revizuit și ei actul normativ pentru a aduce alți judecători în locul celor pe care au încercat liberalii să-i impună, împreună cu alte prevederi ce le-au atras criticile că ar dori să-și subordoneze Tribunalul Constituțional.

În urma presiunilor Comisiei Europene, guvernul conservator polonez a revizuit procesul de reformă a Tribunalului Constituțional, dar oficialii europeni consideră că măsurile propuse în legea ce conține această reformă nu sunt suficiente pentru garantarea independenței puterii judecătorești.

AGERPRES