Apărarea antiaeriană rusă, străpunsă: Ucraina creează coridoare aeriene spre Moscova
Moscova,ținta dronelor ucrainene/FOTO:AFP
Forțele de Sisteme Fără Pilot (SBS) ale Ucrainei au dezvoltat o strategie inovatoare pentru a depăși apărarea antiaeriană a Rusiei. Această abordare, numită implicit „cerul deschis”, implică scoaterea sistematică din funcțiune a radarelor rusești, o mișcare ce creează „coridoare aeriene sigure” pentru dronele ucrainene, permițându-le să lovească ținte adânc în teritoriul inamic. Un rol central în această strategie îl joacă grupul „Roni” din cadrul Primului Centru Special de Drone al SBS. Conform datelor publicate de centrul respectiv, operatorii „Roni” sunt angajați în misiuni continue de neutralizare a sistemelor de control și monitorizare a spațiului aerian (SKPP) din regiunea Briansk. Această zonă este de o importanță strategică crucială, asigurând supravegherea sectorului aerian ce conduce direct către capitala Rusiei. Oficialii ucraineni subliniază că operațiuni precum cea codificată „Polifem” au contribuit la creșterea semnificativă a ratei de succes a dronelor de tip Deep Strike. Acestea au permis lovituri strategice nu doar asupra Moscovei, ci și asupra unor obiective industriale și militare vitale din regiuni precum Sankt Petersburg și Ust-Luga, extinzând raza de acțiune și impactul campaniei aeriene ucrainene. Cea mai recentă serie de atacuri, care a inclus și ținte precum Centrul de Comunicații Spațiale „Dubna”, confirmă eficacitatea acestei strategii. Aceasta se întâmplă în ciuda declarațiilor oficiale ale primarului Moscovei, Serghei Sobianin, care a susținut inițial că forțele ruse ar fi interceptat un număr mare de drone, respectiv 55 de unități. Canalele de monitorizare independente au indicat însă că atacurile au atins eficient obiective strategice. **Impactul asupra societății rusești: Criză de combustibil și incertitudine** Aceste acțiuni militare aerospațiale au generat efecte concrete asupra vieții cotidiene a cetățenilor ruși, manifestându-se printr-o dublă criză: una logistică, legată de aprovizionare, și una de securitate percepută. Un studiu recent realizat de organizația Join Ukraine, bazat pe analiza a peste 41.000 de mesaje de pe sute de canale regionale de Telegram și comunități VKontakte, relevă o modificare substanțială a percepției publice. Războiul, care anterior era considerat un eveniment îndepărtat, mediatizat exclusiv de televiziunea de stat, a devenit acum o realitate palpabilă. Prima parte a lunii a fost marcată de o criză acută a carburanților în provinciile monitorizate. Lipsa benzinei, cozile lungi la stațiile de alimentare și creșterea accelerată a prețurilor au provocat nemulțumire și ironii în rândul populației. Cetățenii s-au arătat uimiți că o națiune care se numără printre cei mai mari exportatori globali de țiței nu reușește să își asigure aprovizionarea pieței interne. Decizia autorităților de a relaxa standardele ecologice pentru combustibili a fost, de asemenea, criticată vehement, existând temeri legate de avarierea autovehiculelor și de o scumpire în lanț a produselor de bază. **Războiul ajunge în plan personal** Ulterior, atacurile masive cu drone asupra Moscovei, culminând cu lovirea Rafinăriei de Petrol din capitală, au reconfigurat drastic agenda publică. Discuțiile din mediul online s-au mutat rapid de la prețul carburanților la lipsa sistemelor de avertizare în caz de atac, la disfuncționalitățile sirenelor antiaeriene și la capacitatea reală a statului de a proteja „spatele frontului”. **Eroziunea mitului stabilității garantate de Kremlin** Această schimbare de paradigmă este analizată și de experții în securitate. Iulia Elenici, analist în cadrul Join Ukraine, explică dinamica nemulțumirii crescânde.
Atât timp cât efectele războiului rămâneau pe front sau în regiunile strict de frontieră, majoritatea rușilor priveau situația prin prisma propagandei TV. Când apar cozile la benzină, dronele lovesc Moscova, sirenele nu pornesc, iar autoritățile nu oferă explicații coerente, oamenii încep să evalueze situația prin propria experiență.
– Iulia Elenici, analist Join Ukraine Pentru regimul de la Kremlin, această evoluție reprezintă o provocare semnificativă. Legitimitatea puterii interne în Rusia a fost construită, în mod tradițional, pe un contract social nescris: garantarea stabilității economice și a siguranței cetățenilor, în schimbul unei pasivități politice. În contextul în care dronele ucrainene pătrund tot mai frecvent în spațiul aerian al capitalei ruse, mitul invulnerabilității și al stabilității începe să fie serios zdruncinat.
