Are 123 kg, dar este „prea slab”: regimul extrem al unui luptător de sumo
La o înălțime de 1,77 metri și o greutate care ar părea copleșitoare pentru majoritatea oamenilor, Fujinokawa consideră că este mult sub standardele categoriei sale. Sportivul concurează în Makuuchi, eșalonul suprem din sumo-ul nipon, unde diferențele fizice din ring pot fi uriașe. Spre exemplu, cel mai masiv rikishi din divizie, Atamifuji Sakutaro, îl depășește pe Fujinokawa cu nu mai puțin de 64 de kilograme.
Fujinokawa are „doar” 123 de kilograme și e nemulțumit Foto: Profimedia
Aport masiv de calorii, repartizat în numai două mese zilnice
Pentru a-și atinge obiectivul de aproximativ 130 de kilograme, sportivul urmează o dietă pe cât de strictă, pe atât de greu de susținut. Conform detaliilor oferite de publicația L’Équipe Magazine, Fujinokawa asimilează în jur de 8.000 de calorii în fiecare zi, o valoare de patru ori mai mare decât necesarul unei persoane obișnuite. Întregul volum caloric nu este însă împărțit pe parcursul zilei, ci este concentrat în doar două mese consistente.
Creșterea în greutate implică totuși un echilibru fragil: tânărul luptător trebuie să adauge masă corporală fără a sacrifica mobilitatea articulară și tonusul muscular, elemente definitorii pentru stilul său.
Rapiditatea, principala armă împotriva giganților din ring
Deși greutatea funcționează ca o barieră protectoare împotriva impactului violent din arenă, Fujinokawa a transformat lipsa masei într-un atu tactic. Viteza de reacție și mobilitatea îi permit să eschiveze sarjele frontale în fracțiuni de secundă, speculând dezechilibrul adversarilor gigantici. Eficiența acestei abordări a fost demonstrată spectaculos în luna iulie, când a avut nevoie de o singură secundă pentru a-l depăși pe Kotoshoho Yoshinari.
În unele confruntări, Fujinokawa, gigantul de 123 kg, pare un fulg în brațele adversarilor Foto: Profimedia
Antrenamente istovitoare pe stomacul gol și succese în fața marilor campioni
Rutina zilnică a sportivului este de o duritate extremă. Fiecare dimineață începe fără mâncare, cu o sesiune de keiko de aproximativ trei ore. În cadrul pregătirii tradiționale, el lovește repetat un trunchi de lemn cu palmele goale pentru a-și întări mâinile și încheieturile.
Etapa finală a antrenamentului este rezervată meciurilor de uzură: învingătorul rămâne în ring și luptă continuu împotriva colegilor care încearcă să-l detroneze. Fiind cel mai bine clasat luptător din heya sa (grajdul tradițional), Fujinokawa este ținta principală a coechipierilor.
Capacitatea sa competitivă a fost deja confirmată la cel mai înalt nivel: jurnaliștii francezi remarcă faptul că tânărul rikishi a rămas neînvins în primele sale patru dueluri disputate împotriva deținătorilor rangului suprem, yokozuna. Cu toate acestea, cea mai dificilă provocare imediată rămâne cea legată de alimentație, unde are de recuperat o diferență de încă șapte kilograme.
Explorează subiectele:
