Așa o fi?

Așa o fi?

Pe data de 10 noiembrie, Senatul a adoptat un proiect de lege prin care ar urma să fie transferate, cu titlu gratuit, peste 37 hectare de teren de la Romexpo către Camera de Comerţ și Industrie a României (CCIR). Scopul este dezvoltarea unui proiect imobiliar printr-o asociere dintre Camera de Comerț, Romexpo și o firmă a omului de afaceri Iulian Dascălu. Proiectul a mai trecut odată de Parlament, în septembrie anul trecut, dar a fost trimis înapoi la Senat, pentru reexaminare de către președintele Klaus Iohannis. Senatorii PSD și PNL s-au aliat și au votat din nou proiectul, fără a bloca transferarea terenului. Legea va intra curând în dezbaterea Camerei Deputaților, care este și forul decizional în acest caz, scrie Ziare.com.

Istoria terenului de la Romexpo

Terenul de peste 37 de hectare se află într-una dintre cele mai scumpe zone ale Capitalei, în nord, și este delimitat de Bulevardul Poligrafiei, Bulevardul Mărăști și Complexul Expozițional Romexpo. Valoarea de piață a terenului este de aproximativ 300 de milioane de euro.

În 2004, Guvernul Năstase a dat o hotărâre prin care terenul Romexpo era tansferat din administrarea CCIR în cea a Regiei Autonome Administrația Patrimoniului și Protocolului de Stat (RAAPPS). În aceași hotărâre se specifica dreptul CCIR de folosință gratuită a terenului pe o perioadă de 49 de ani, iar clădirile de pe respectivul teren rămânând în proprietatea Romexpo SA.

Romexpo SA a fost înființată în 1991 cu scopul de activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor și este deținută de Camera de Comerț și Industrie a României.

teren Romexpo

În anul 2017, CCIR anunța că negociază cu Grupul Iulius (deținut de Iulian Dascălu) un parteneriat ”prin care să modernizeze complexul expozițional Romexpo și să construiască un proiect imobiliar mixt în jurul acestuia.

„În același an, în luna spetembrie, în Monitorul Oficial apărea o hotărâre AGA a Romexopo, din 14 august, în care se aproba încheierea unui contract de asociere - cu clauze speciale, având ca părți Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), Romexpo SA și Stoneberg SRL (societate în curs de constituire - parte a Grupului Iulius). Se mai hotăra înstrainarea către Stoneberg a dreptului de proprietate asupra clădirilor secundare aflate în proprietatea Romexpo S.A., în schimbul sumei de minimum 3.000.000 Euro, în vederea demolării; dobândirea de către Romexpo - S.A., a unui spatiu în suprafață de aproximativ 3.000 mp, cu destinația de spațiu pentru depozitare și ateliere, dotat cu băi și vestiare, în subteranul pavilioanelor B (B1 și B2) ale Complexului Expozițional Romexpo - facilități ce urmează a fi construite de către Stoneberg, pe cheltuiala sa, cu încadrarea într-un buget de minimum 2.000.000 euro; încheierea unui contract de uzufruct între Romexpo și Stoneberg a ultimei cladiri secundare în baza contractului de vânzare-cumpărare, prin care Romexpo va acorda Stoneberg un drept de uzufruct și administrare deplină, cu excepția dreptului de înstrăinare, asupra Pavilionului A, pentru o perioadă de minimum 10 ani contra sumei de minimum 600.000 Euro.

Dar cea mai importantă parte din textul publicat în Monitorul Oficial se referă la Hotararea adunarii generale extraordinare a membrilor CCIR nr. 1 din data de 27.07.2017. Și anume intenția firmei Stoneberg de ”a dobândi în condițiile legii, a dreptului de proprietate asupra terenului, astfel cum este identificat în Contractul de asociere, necesar pentru realizarea de către Dezvoltator a investiției”. Contractul de asociere spune că ”CCIR va renunța la dreptul de folosință gratuită temporară asupra terenului de aproximativ 375.425 mp aflat în folosință gratuită a CCIR, iar Romexpo va transfera Grupului Iulius toate construcțiile amplasate pe acest teren cu excepția suprafețelor alocate Pavilionului Central, B1 și B2 și a construcțiilor din zona H.” În schimbul acestui imens teren, ”Grupul Iulius va acorda CCIR dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de aproximativ 56.179 mp reprezentând amprentele la sol ale Pavilioanelor A (central), B1 și B2 și a construcțiilor din zona H.”

AGA a mai hotărât și ”participarea CCIR în consorțiul constituit împreuna cu Stoneberg SRL cu scopul de a participa la licitația (vânzarea) organizată de Regia Autonomă - Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat sau altă entitate abilitată legal având ca obiect terenul în speță.”

Deci, prima referire la firma Stoneberg SRL se făcea în data de 14 august, dar firma este înființată abia în data de 17 august 2017 cu sediul social în Iași. Și, așa cum se spune și în Hotărârea AGA, contractul se încheie cu respectiva firmă, chiar dacă nu exista încă, pentru simplu motiv ca va face parte din Grupul Iulius.

În 2018, Iulian Dascălu se instalează la Romexpo unde impune sediul social al firmei Carbo Europe SRL (deținută de Iulian Dascălu și compania sa Iulius Holding SRL) dar în Pavilionul E1, camera 19. La aceași adresă deschide și un punct de lucru al firmei Iulius Real Estate SRL (înființată la Iași în 2007 și dețiuntă tot de Iulian Dascălu și compania sa Iulius Holding SRL).

La 1 iunie 2020, Camera de Comerţ şi Industrie a prezentat proiectul imobiliar de la Romexpo în mod public. Investiţia estimată va fi de aproape 3 miliarde de euro și se dorește construirea unui complex gigantic, cu 14 clădiri noi având destinaţii diverse: birouri, locuinţe, hoteluri, spaţii comerciale, muzee, plus 12.000 locuri de parcare. Proiectul promite şi un Muzeu de Artă dedicat exclusiv sculptorului Constantin Brâncuşi, un muzeu de Istorie Monetară şi un parc acvatic.

Înainte de negocierile pentru formarea guvernului, PNL și PSD s-au aliat pentru a jefui banul public

Dar, CCIR vindea pielea ursului din pădure căci nu este proprietarul terenului, acesta fiind al statului. Așa că, între timp, cineva s-a gândit că printr-o lege bine ticluită, se pot împușca doi iepuri dintr-o dată: intrarea terenului în posesia CCIR și nu oricum, ci gratuit. De ce să fie cumpărat ditamai terenul când, în România, există posibilitatea să îl iei gratis. Astfel, în 2020, apare în schemă deputatul PMP Emil Marius Pașcan care, împreună cu colegii de partid, inițiază Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii camerelor de comerţ din România nr.335/2007. Inițiatorul legii declara că totul a plecat de la colegul lui de partid de la Mureș care era și vicepreşedinte al Camerei de Comerţ.

Pe data de 2 septembrie 2020, Camera Deputaților stabilește forma de promulgare a legii în care se specifica și că statul transmite terenul cu pricina, cu titlu gratuit, în proprietatea Camerei de Comerț și Industrie a României. Legea a trecut, în ambele camere, votată de PMP, PNL și PSD.

USR și UDMR au sărit în sus invocând neconstituționalitatea legii dar, în martie 2021, Curtea Constituțională îi liniștește și declară legea constituțională. Între timp, legea ajunsese la președintele Iohannis pentru promulgare care, văzând tărăboiul, trimite legea înapoi la Senat pentru reexaminare.

Astfel se ajunge în zilele noastre când, pe 10 noiembrie, Senatul adoptă legea cu paragraful referitor la teren sub următoarea formă: ” Terenurile proprietate privată a statului transmise în folosință gratuită a Camerei de Comerț și Industrie a României până la data intrării în vigoare a prezentei legi și care nu sunt revendicate, se transmit cu titlu gratuit în proprietatea Camerei de Comerț și Industrie a României, în scopul desfășurării exclusiv a activitații specifice cu caracter de continuitate și al realizării în termen de maximum 40 de ani de la data dobândirii dreptului de proprietate, de proiecte de dezvoltare urbană durabilă pe terenurile respective, menite să susțină mediul de afaceri.” Și se mai spune că terenul ”nu poate fi vândut, donat, adus ca aport la capitalul social al unei societăți comerciale sau dat în plată pentru stingerea unor obligații și nu poate fi ipotecat timp de 49 de ani de la data dobândirii”. Și legea mai specifică un lucru important fără de care contractual dintre CCIR și Stoneberg nu ar avea nicio valoare și anume că CCIR ”poate constitui societăți și orice alte forme de asociere economică necesare desfășurarii activitații specifice, cum sunt, dar fără a fi limitative, cele pentru organizarea de târguri și expoziții, pentru publicitate și reclamă comercială, protecția proprietății intelectuale și orice alte activități și prestări de servicii în folosul comunității de afaceri, inclusiv pentru implicarea în realizarea de proiecte de dezvoltare urbană durabilă menite să susțină mediul de afaceri.”

În prezent, legea se află la Camera Deputaților care este for decizional.

Noul proiect RomexpoDascălu și sud-africanii

Firma Stoneberg (înființată special pentru proiectul Romexpo dar după parafarea contractului de asociere cu CCIR) este deținută în prezent de Iulius Hoding SRL (firma lui Iulian Dascălu) – 80% și Atterbury Bucharest BV din Olanda – 20%. Stoneberg SRL are un singur angajat și este pe pierdere de când s-a înființat (doar anul trecut a avut o pierdere de aproape 340 mii lei).

Atterbury Bucharest BV face parte din grupul de firme sud african Atterbury, specializat în investiții imobiliare. Pe lângă Stoneberg, Atterbury mai este asociată în România în alte unsprezece firme, în toate ca partener egal alături de Iulius Holding. Toate aceste firme au legătură cu mall-urile construite de Iulian Dascălu în Iași, Suceava, Cluj și Timișoara. Atterbury România a devenit partener egal cu Dascălu când a cumpărat de la acesta, pentru 200 milioane de euro, jumătate din toate mall-urile construite de omul de afaceri ieșean.

În 2018, Grupul RMH (printre ai cărui acționari se numără cel mai mare fond de pensii din Africa și Royal Bafokeng Holdings) a achiziționat 50% din Atterbury Europe intrând astfel, prin mall-urile lui Dascălu, pe piața imobiliară românească. Anul trecut, încântat de proiectul de la Romexpo, RMH a alocat un pachet financiar de 200 de milioane de euro. Din acești bani, 150 de milioane de euro au fost acordați sub formă de capital direct și 50 de milioane de euro drept credit. Banii putând fi investiți în proiect după îndeplinirea anumitor condiții, și anume rezolvarea problemelor cu terenul de care trebuie sa ocupe acum Parlamentul.

Anul acesta, în aprilie, văzând că situația juridică a terenul de la Romexpo nu este clară, RMH a anunțat că retrage cele 50 de milioane alocate pentru proiectul imobiliar gândit de Iulian Dascălu.

Apoi, în vară, circulau știri despre CCIR care susținea că nu ar avea niciun contract semnat cu vreo companie privată pentru dezvoltarea proiectului de 3 miliarde de euro de la Romexpo.

Cert este că, în mod normal, dacă această lege va trece de Camera Deputaților în actuala formă, Iulian Dascălu nu va putea intra legal în proprietatea terenului de la Romexpo. Pe de altă parte, nimeni nu crede că toate acestea îl vor opri pe Iulian Dascălu să pună în practică mărețul proiect de la Romexpo. Pentru că există, după cum vom vedea mai jos, o mulțime de portițe pe care le-a folosit cu succes în aproape toate investițiile pe care Dascălu le-a făcut până acum.

Sud-africanii se războiesc la București

Pe lângă USR, acestei legi s-au mai opus o serie de entități private care au interes direct în obținearea terenului de la Romexpo.

Cea mai vehementă voce a fost concurentul direct al lui Iulian Dascălu, NEPI Rockcastle. NEPI este un fond de investiții sud-african, cel mai mare proprietar de mall-uri din România (dețin 20 de centre comerciale în cele mai importante orașe din țară), și și-a manifestat interesul de a participa la o licitație publică de selecție pentru dezvoltarea proiectului de la Romexpo. De altfel, NEPI s-a arătat interest și să cumpere terenul respective. Fondul imobiliar NEPI s-a plâns anul trecut și la Bruxelles că Iulius Group, un competitor din sectorul centrelor comerciale, primește indirect terenuri evaluate la 300 de milioane de euro într-una din cele mai râvnite zone ale Capitalei. Iar executivul European a solicitat informații autorităților române despre controversata lege. În cazul în care Comisia va considera că acțiunea este ilegală și neconcurențială, poate declanșa procedură de infringement împotriva României, după care poate da țara noastră în judecată la Curtea Europeană de Justiție.

Cine este Iulian Dascălu?

Născut acum 52 de ani la Iași, Iulian Adrian Dascălu a absolvit Liceul Economic nr. 2 și, mai târziu, Facultatea de Economie de la Universitatea particulară „Petre Andrei” din Iași. Conform propriilor declarații, Iulian Dascălu a pornit la drum în lumea afacerilor la începutul anilor ’90, când și-a investit economiile personale într-un lanț de magazine specializate pe încălțăminte și marochinărie, după care a urmat Centrul Comercial Iulius din Iași, în 1995 și Centrul Comercial Terra din Timișoara, în 1996. Poate este o coincidență dar, începuturile afacerilor mai mari coincid cu prezența în Iași a unui apropiat al lui Dascălu. Și aici ne gândim la Gheorghe Atudoroaie despre care Dascălu a declarat că nu a influențat cu nimic parcursul lui.

Gheorghe Atudoroaie

Atudoaroaie s-a născut în 1947, într-un sat din județul Botoșani. El s-a căsătorit cu fiica generalului de Securitate Nicolae Pleșiță, iar revoluția l-a găsit ca maior și locțiitor al comandatului Securitații Timiș, moment când a fost arestat de armată. Eliberat pe 27 decembrie 1989, a primit sarcina reorganizării serviciului de informații, fiind omul de legătura dintre armată, FSN și foștii securiști scoși din închisori. Trecut în rezervă în ianuarie 1990, a fost reactivat după evenimentele din martie 1990 de la Târgu Mureș și a contribuit la înființarea SRI. A fost arestat din nou și judecat pentru represaliile din decembrie 1989, dar a fost achitat în 1991. Reîncadrat în SRI de către Virgil Măgureanu, devine șef al SRI Iași, la centrul Operațional Moldova și apoi șeful Unității de Protecție a Cadrelor din SRI, la nivelul întregii țări. După venirea la putere a CDR și desființarea centrelor operaționale în 1996, Atudoroaie a fost numit șef al Direcției Interne a SRI. Apoi a fost numit șef al graniței de vest în cadrul Centrului zonal de luptă antiiredentistă și supervizor informativ al traficului cu combustibil spre Iugoslavia. A fost trecut în rezervă în 1997 dar, după schimbarea de guvern, în ianuarie 2001 este numit consilier pe servicii secrete și avansat la gradul de general în 2004. În prezent, Atudoroaie trăiește la Timișoara unde se ocupă de afaceri.

O altă coincidență este că întoarcerea lui Atudoroaie în vestul țării coincinde cumva cu deschiderea Centrului Comercial Terra la Timișoara, unde generalul a fost și director.

Dascălu a mai avut la firmele sale și alți foști ofițeri, iar presa îi amintește pe Vasile Alexoaie (fost şef de Securitate la Roman, după 1989 în structura de conducere a SRI Iaşi, fost preşedinte al FNI Iaşi), pe generalul Tiberiu Simion (fost şef SRI Iaşi până în 2006), pe colonelul Florin Vezeteu (fost şef al SRI Iaşi), pe colonelul Cornel Huţanu (fost şef Contrainformaţii SRI pe Moldova, apoi fost şef SRI Suceava) sau Dorin Mocanu (fost ofiţer SRI).

După 20 de ani de construit mall-uri, Iulian Dascălu a fost plasat, anul trecut, pe locul șapte în topul celor mai bogați români realizat de revista Capital. Averea omului de afaceri ieșean a fost estimată la 600-640 milioane de euro, în creștere față de anii precedenți.

Ca orice om de afaceri român care se respectă, Iulian Dascălu și-a construit o vilă imensă în Grădina Botanică din Iași. Dascălu a cumparat primii 300 mp în Gradina Botanică în 2003, iar în 2006, pentru 470.000 euro, a cumpărat alti 2,914 mp. A construit vila a cărei suprafață utilă este de aproape 1.000 mp. Suprafața construită la sol este de 586,8 mp, cea desfășurată de 1.249,9 mp, iar cea utilă de 946,9 mp. Vila ar avea trei nivele (demisol, parter și etaj) și valoarea depășește 2 milioane de euro. Demisolul este compus, printre altele, de o piscină acoperită de peste 100 mp, o vinotecă și o sală de fitness.

În 2018, Iulian Dascălu și-ar cumpărat și un avion Cessna din clasa business a cărui valoare se ridică la cîteva milioane de euro. Cu toate că anul acesta, a fost anunțat că ”un Challenger 350 (OE-HIL) deținut de Avcon Jet și închiriat pe termen lung de Iulian Dascălu, patronul grupului Iulius, va zbura la ora 12 de la Iași spre Tel Aviv pentru a aduce în țară Lumina Sfântă.” Iar legătura lui Dascălu cu Biserica Ortodoxă mai este ținută și prin Preafericitul Daniel. De altfel, când Dascălu s-a recăsătorit, în 2007, a făcut o nuntă selectă în Italia, eveniment oficiat de Înalt Preasfinţitul Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, acum Patriarhul României. Evenimentul a fost consemnat și în Ziarul Lumina al Patriarhiei Române.

Ziarul Lumina îl descrie ca pe un om de afaceri ieșean care ”a sprijinit în mod constant activitatea cultural-misionară şi social-filantropică a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, fiind şi membru al Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Iaşilor. Domnia sa sprijină activitatea ziarului „Lumina“, ajută la construcţia bisericii studenţilor din campusul „Tudor Vladimirescu“ din Iaşi şi a amenajat două capele în incinta mall-urilor pe care le-a construit în Iaşi şi în Timişoara.”

Și pentru că Dascălu și-a propus să atace și piața imobiliară din București, își va construi o vilă cu piscină pe malul lacului Snagov. Aici, Dascălu deține, prin intermediul firmei sale Iulius Management Center, un teren în suprafață de 5.500 de metri pătrați obținut încă din 2014. Terenul se învecinează cu proprietatea lui Remus Truică.

Mall-urile lui Dascălu

Iulian Dascălu, supranumit Regele Mall-urilor, este cel mai important proprietar și dezvoltator de complexuri comerciale român. Începând cu anul 2000, Dascălu a construit, sub brandurile de Iulius și Palas, mall-uri în Iași, Timișoara, Cluj și Suceava. În ultimii 20 de ani, Dascălu a atras investiții de sute de milioane de euro, a creat mii de locuri de muncă și a îmbunătățit vizibil fețele orașelor. Dar, în aproape toate investițiile făcute Dascălu a fost favorizat, sfidând concurența. Și toate afacerile lui au devenit subiecte de presă, în special pentru modul în care au fost dobândite terenurile pe care s-au ridicat uriașele construcții. Majoritatea afacerilor cu mall-uri ale lui Dascălu s-au desfășurat după un tipar. O firmă a lui Dascălu se asociază cu o autoritate publică sau închiriază de la aceasta la un preț modic terenul. În schimb, firma se obligă să facă ceva pentru instituția publică, o parcare, un parc, birouri etc sau fâlfâie dovada unei utilități publice a construcției. Terenul odată acaparat îî permite lui Dascălu să obțină ușor și finanțarea necesară. Apoi urmează extinderea prin acapararea spațiului din jurul afacerii deja deschise. Iar cel mai recent episod din evoluția lui Dascălu are loc în aceste zile, în București, la Romexpo.

Dascălu a inaugurat primul Iulius Mall la Iași în anul 2000 după ce cumpărase prin licitație fosta cantina studențească din campusul stundențesc Tudor Vladimirescu ce aparținea de Universitatea Tehnică din Iași. Această primă mare investiție a fost făcută prin credite luate de la Banca Comercială a Greciei. Cinci ani mai târziu, Dascălu a demarat extinderea mall-ului, tot pe un teren al UTI (obținut printr-un contract dezavantajos pentru Univesitate) și tot prin credite grecești. Se observa atunci un sprijin susținut pentru investițiile Iulius Grup din partea băncilor grecești. O explicație ar fi asocierea în care era Iulian Dascălu, în firma Linia Verde SRl, cu oameni de afaceri greci foarte influenți: Maniatis Periklis și Dimitrios Fourlemadis. Fourlemadis era pe atunci președinte al Centrului Cultural Elen „Panellinion” din Iași, asociat al firmei Centrul de Afaceri Hellenic SRL si președinte al organizatiei neguvernamentale „Solidarity”, organizație condusă și finanțată de către Biserca Ortodoxă a Greciei. Fourlemadis era și consilier al Preafericitului Hristodoulos, Arhiepiscopul Atenei si a toata Elada, pe care l-a însoțit în timpul vizitei oficiale pe care acesta a efectuat-o în România, în iunie 2003. Și nu mai este niciun secret pentru nimeni relația lui Dascălu cu Preafericitul Daniel.

În 2005 a fost inaugurat Mall-ul din Timișoara construit pe un teren ce aparținea Societății Naționale de Radiocomunicații SA. Terenul a intrat în proprietatea lui Dascălu în urma unui contract de închiriere, la un preț simbolic, urmat de unul de vânzare-cumpărare din 2001. Ca o coincidență, cu un an înainte, Alexandru Gagea, fost director al Romtelecom Iași, director executiv Romtelecom și manager al Direcției de Telecomunicații Iași, devenise partener de afaceri cu Dascălu prin una dintre firmele acestuia, Linia Verde S.R.L. Supervizarea construcției i-a încredințat-o Dascălu nimeni altuia decât lui Gheorghe Atudoroaie, rezultând un mall de patru ori mai mare decât cel din Iași. În 2019, companiile Iulius şi Atterbury Europe (devenită între timp partenerul de afaceri al lui Dascălu) au inaugurat, la Timişoara, proiectul mixt Iulius Town, care a integrat Iulius Mall Timişoara într-un proiect amplu de regenerare urbană, completându-l cu funcţiuni de retail, office şi entertainment. Terenul, aflat în vecinătatea centrului comercial Iulius Mall Timişoara și pe care compania Iulius Group a construit, a fost cedat cu titlu gratuit de către Primăria Timişoara. Interesant este că acest teren ultracentral a fost achiziţionat de către Primăria Timişoara, în anul 2002, cu aproape 1 milion de euro, de la acelaşi Iulius Group pentru construirea unei artere de circulație. Timp de 13 ani nu a fost executată nicio lucrare pe acest teren, iar în 2015 Primăria îl restituie vânzătorului, cu titlu gratuit.

Nicolae Robu

După o lungă luptă cu omul de afaceri clujean Arpad Paszkany, în 2007 se deschide Iulius Mall-ul din Cluj. Lupta, câștigată în cele din urmă de Dascălu, s-a dat pentru terenul din proprietatea Consiliului Județean pe care avea să fie construit mall-ul și s-a purtat în presă, în tribunale și în serviciile secrete. În 2007, Paszkany a fost chemat la DIICOT Cluj și pus sub acuzare pentru că, în perioada 2004-2006, ar fi finanțat un grup infracțional numit Gazeta pentru a-l denigra pe rivalul său Iulian Dascălu. Paszkany a scris atunci un memoriu președintelui Băsescu în care denunța că șeful Consiliului Județean Cluj de atunci a manipulat în favoarea Iulius Grup licitația organizată pentru construirea mall-ului și pierdută de clujean. Paszkany a fost trimis totuși în judecată dar a scăpat cu achitarea. Mall-ul din Cluj plătește statului o chirie modică pentru terenul pe care a fost construit. În 2013, Iulius Group a inaugurat un parc de un hectar în Cluj-Napoca despre care spunea că a costat 2 milioane de euro, în contrapartidă cu un teren, primit de la primărie, pe care va ridica clădiri de birouri, parte din complexul mall-ului. Clujenii s-au arătat atunci împotriva extinderii mall-ului pe motiv că le va fi distrus parcul din jurul lacului Gheorgheni.

Arpad Paszkany

În 2008, Dascălu deschide la Suceava un mall construit pe un teren cumpărat de la fostul șef SRI al Sucevei, Cornel Huțanu, personaj care apoi a devenit directorul mall-ului. Iulius Mall Suceava are acum în vedere extinderea pe terenul fostei fabrici de seringi Famos – Genko, care a intrat în faliment în anul 2019.

Gheorghe Nechita

Cea mai mediatizată investiție a lui Iulian Dascălu a fost „Afacerea Palas”. Parafată în 2005 între Consiliul Local Iaşi şi Iulius Group, investiția a plecat cu o asociere în participaţiune. Mai precis, municipalitatea a pus la dispoziţie gratuit și fără licitație un teren de 12 hectare în spatele Palatului Culturii, zonă cu o valoare imobiliară extrem de ridicată, iar Iulian Dascălu venea cu banii. La finalizarea proiectului susținut de importanți politicieni, Primăria Iaşi se alegea cu vreo 100 de mii de euro lunar din chirii. Această afacere a făcut obiectul mai multor procese și plângeri la DNA din partea altor oameni de afaceri nemulțumiți de favorizarea lui Iulian Dascălu. Dar nimic nu a oprit proiectul, nici sentințele definitive ale instanțelor care spuneau că proiectul Palas este construit ilegal. La vremea respectivă, oficialii companiei au declarat că decizia instanțelor nu modifică finalizarea ansamblului Palas, ci doar necesită o nouă formă de a intra în legalitate. Alături de firmele lui Dascălu, Primăria Iași, în frunte cu primarul de atunci, Gheorghe Nichita, a luptat cot la cot prin instanțe și proiectul Palas a fost inaugurat în 2012.

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Șeful Armatei Ucrainei se dă cocoș: Putem distruge şapte tancuri ruseşti în 36 de secunde

2 Un colier uman?

3 Două femei, una frumoasă, una...

4 O polițistă s-a împușcat în cap, în wc-ul unei gări din Mehedinți

5 Oligarhii ruși au pierdut 7 miliarde de dolari într-o singură zi!