Așa o fi?
„SĂ NE ÎNTOARCEM LA DATE FACTUALE: Vad în bula mea de Facebook o groază de oameni (altminteri decenți și educați) care se lasă amăgiți de chestiuni promovate de diverse surse sau indivizi. Înainte de moțiune, un site invoca datele unui sondaj (neasumat de nimeni) potrivit cărora PSD ar fi ajuns la 14,1%. (Remarcați „precizia„: 14 VIRGULĂ 1 %, ca să fie indusă o doză suplimentară de veridicitate.) Știrea a fost promovată masiv de susținătorii lui Bolojan. Altcineva, din lumea sondajelor, spunea că, „în săptămâna de dinaintea moțiunii PNL avea 4 puncte procentuale peste PSD în clasamentul intenției de vot pe alegatorii mobilizați, iar în 3 săptămâni de blitzkrieg politic, Ilie Bolojan a crescut cu 8 puncte în clasamentul încrederii.” Iar, share masiv din partea susținătorilor PNL, USR și Bolojan. Faza e că acea creștere, dacă există, avea loc în rândul „alegătorilor mobilizați”, după cum se spunea acolo. Nu se dădeau amănunte despre criteriul utilizat pentru identificarea acestui subgrup și cât reprezintă el, procentual, din categoria respondenților care au exprimat o opțiune de vot.
Ca unul care nu se simte reprezentant de nici un lider sau partid politic din prezent dar lucrează de ani de zile și în sondaje și cu date, vă spun că, pe o bază de date, pot face analize pe ce sub-grupuri doresc, determinate cum vreau eu. Pot să dau un filtru doar pe cei care, spre exemplu, la întrebarea „Cât de sigur/ă sunteți că ați merge la vot?”, răspund cu „Sigur, da”, excluzând din analiză pe cei care spun, „probabil, da” (plus aia cu „probabil, nu” și „sigur, nu”). Aștia cu „Sigur, da” pot însă reprezenta doar 20% din totalul eșantionului (adică aia mobilizați, vezi Doamne). Mă mai pot juca cu datele și pot să îi definesc cum vreau eu pe votanții mobilizați. Spre exemplu: ăia care zic că merg sigur la vot ȘI care stau în orașe mari ȘI care sunt absolvenți de facultate. Observați că am 3 criterii care trebuie îndeplinite simultan. Probabil, sub-grupul celor astfel definiți drept votanți mobilizați este de circa 10% (să zicem). Pe acest sub-sub-sub-grup poate că PNL-ul a crescut dar la vot nu vin doar ăștia. (Pot face orice presupoziții vreau atât timp cât în cifrele vehiculate si citate mai sus, nu este precizată modalitatea în care au fost definiți „votanții mobilizați”. Ceea ce e problematic.)
Se spune apoi că Bolojan a crescut cu 8 puncte în clasamentul încrederii, fără a se da vreo cifră finală a scorului încrederii. Poți să crești de la 70% la 78% -- ceea ce e SF în cazul politicienilor români – sau poți să crești de la 28% la 36% -- mult mai probabil la noi, unde încrederea în politicieni este sub 50%, indiferent de Mesia pe care îl măsurăm.
Ce vreau să spun: în astfel de momente de confruntare politică, se (re)activează diverși cetățeni și specialiști din societatea în civil, dupa cum ar spune unii. Unii dintre ei lucrează, fără să știți, în calitate de consultanți politici iar alții, prin firmele lor de cercetare, sunt bine mufați la banii unor partide și ai unor conglomerate de afaceri aflate în spatele acestor partide, promovând interesele acestora (sau ale liderilor partidelor respective).
Nu vă mai auto-amăgiți. Nu mai fugiți după fentele unuia sau altuia. Oricât de deranjant ar fi, căutați și alte informații ori date pentru a verifica, prin triangulare, plauzibilitatea unor „știri”. Vă prezint mai jos o serie de indicatori socio-economici. Citiți-i și apoi încercați să răspundeți la întrebarea: Având în vedere situația asta, scorul PNL de la ultimele alegeri și faptul că PM a fost Bolojan, este plauzibil ca atât PNL-ul cât și Bolojan să fi crescut miraculos, ca Făt-Frumos, în sondaje?
Date pentru reality-check:
1. Inflația: în martie 2026, inflația anuală în România era în jur de 9,9%, cel mai ridicat nivel din septembrie 2025; presiunea a venit inclusiv din combustibili, unde creșterea anuală era raportată la aproape 13%.
2. TVA și taxe: pachetul fiscal Bolojan a crescut TVA standard de la 19% la 21% de la 1 august 2025 și a eliminat cotele reduse de 5% și 9%, înlocuindu-le în mare parte cu o cotă de 11%; au crescut și accizele și alte taxe.
3. Combustibili: la final de aprilie 2026, benzina Euro 95 era în jur de 1,707 euro/litru, iar motorina 1,771 euro/litru, conform datelor raportate prin Oil Bulletin al Comisiei Europene.
4. Sărăcie / vulnerabilitate socială: România era între țările UE cu cel mai ridicat risc de sărăcie sau excluziune socială: 27,4% în datele Eurostat publicate în 2026; în 2024, România avea și cea mai mare rată de deprivare materială și socială severă din UE, 17,2%.
5. România rămâne una dintre cele mai inegale societăți din UE. Raportul S80/S20 (veniturile celor mai bogați 20% raportate la cele ale celor mai săraci 20%) era în jur de 4,37 în 2025. Asta înseamnă că cincimea de sus a populației are venituri disponibile de peste patru ori mai mari decât cincimea de jos. România a avut în trecut valori chiar peste 8, printre cele mai ridicate din UE.
6. Estimările privind venitul median sunt mult mai relevante sociologic decât media. Diverse agregări INS/CNPP plasau venitul/salariul median net undeva în jur de 3.300–3.500 lei NET lunar. Asta înseamnă că jumătate dintre salariați câștigă sub acest nivel
7. Datele despre distribuția veniturilor arată o concentrare masivă în zona salariilor mici și medii:
1. aproximativ 7,8% aveau sub 2.000 lei net;
2. circa 21,1% între 2.001–3.000 lei;
3. aproximativ 26,1% între 4.001–7.000 lei;
4. doar în jur de 10,3% depășeau 7.000 lei net.
8. Inegalitatea de avere este și mai mare decât cea de venit. Datele din World Inequality Database arată că România urmează tiparul global/european al concentrării puternice a averii în topul distribuției ori la vârful (cei 1% cei mai bogați)
9. Educație: România era la coada UE la cheltuieli publice pentru educație ca procent din PIB: 2,9% din PIB, cel mai mic nivel din UE în datele Eurostat pentru 2022; OECD indică pentru România 2,5% din PIB pentru educație primară-terțiară, față de media OECD de 4,7%.
10. Sănătate: cheltuielile curente de sănătate erau sub 7% din PIB; Eurostat indică pentru 2023 România la 5,7% din PIB, sub media UE de 10%, iar OECD arată că România cheltuia circa 2.311 USD per capita, față de 5.967 USD media OECD.
Pe fundalul acestor cifre, ideea că populația s-a îndrăgostit electoral de austeritate și Bolojan există mai degrabă în PowerPoint-urile spin doctorilor decât in România reală. Singura explicație alternativă pentru creșterea PNL și Bolojan în opțiunile de vot ar fi că majoritatea poporului român suferă de sindromul Stockholm.
Din datele pe care le-am văzut eu și din ceea ce știu de la firul ierbii, nu PNL sau Bolojan au crescut. Poate nici PSD-ul. Cu siguranță însă AUR va mai crește. Asta e realitatea tristă”, scrie pe Facebook profesorul Cătălin Stoica de la SNSPA.
