Așa o fi?/„Ei știau că dacă se dă telefon de la Băneasa din pădure, toată lumea este în poziție de drepți”
Schimbarea tonului adoptat de Sorin Grindeanu, președintele PSD, în ultimele sale mesaje publice, indică o nervozitate ce transcende disputele politice uzuale. Potrivit analizei profesorului Cătălin Avramescu, doctor în filosofie și conferențiar la Universitatea din București, reacțiile liderului social-democrat ar reflecta o preocupare fundamentală: disfuncționalitatea unor mecanisme de influență considerate până acum de necontestat în sistemul politic românesc.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a adoptat recent o retorică extrem de incisivă pe rețelele sociale, marcând o schimbare notabilă de ton în discursul său public. Într-o postare virulentă din 14 iulie, liderul social-democrat a criticat dur, referindu-se la „sclavi media ai lui Bolojan”, la „minți bolnave” și la o „propagandă grețoasă”. Grindeanu a transmis, de asemenea, un avertisment clar către liderii PNL și USR: „Zvârcoliți-vă cât vreți, PSD este în opoziție. Și va vota transparent doar în interesul oamenilor și al României. Ne vom bate pe tot terenul cu hashtagii ăștia, pare că e o pestă care a cuprins România”. Această ieșire publică a fost analizată de profesorul universitar Cătălin Avramescu, doctor în filosofie și conferențiar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, care este și director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale (ISPRI) al Academiei Române. Într-o evaluare realizată pentru Ziare.com, Avramescu sugerează că reacțiile lui Sorin Grindeanu indică o neliniște profundă, legată de ineficiența unor vechi mecanisme de influență ce au dominat scena politică românească. Profesorul Avramescu subliniază că sursa reală a nervozității lui Grindeanu nu trebuie căutată în jocurile politice legate de majoritățile parlamentare sau de stabilitatea guvernamentală. În viziunea sa, nemulțumirea provine dintr-o reconfigurare substanțială a echilibrului de putere, în care anumite elite politice, obișnuite cu un sprijin puternic dintr-un anume sistem, constată că acesta nu mai funcționează la parametrii de odinioară. „Planul pe care el l-a primit din partea serviciilor este următorul: îl dăm jos pe Bolojan, în câteva zile rezolvăm cu PNL-ul, îi aducem din nou la ascultare și continuați să furați cât doriți în continuare. Bun. N-a ieșit. Treaba nu merge. El este îngrijorat nu din cauza majorităților care se fac sau nu se fac. Îl doare pe Grindeanu în cot de treaba asta. Nu. Este îngrijorat că sistemul ăla al cărui șef se declară Nicușor Dan nu funcționează. Ei știau că dacă se dă telefon de la Băneasa din pădure, gata, toată lumea este în poziție de drepți. Ei uite că nu mai merge”, a explicat Cătălin Avramescu pentru Ziare.com. Dincolo de frustrările politice imediate, Cătălin Avramescu interpretează tensiunile actuale din societate ca fiind mult mai profunde decât o simplă nemulțumire față de clasa politică. El consideră că asistăm la o contestare fundamentală a modului în care instituțiile statului au operat în ultimele decenii.
Este, de fapt, o revoltă nu împotriva clasei politice. Este mult mai profundă revolta de acum a oamenilor. Și a unei părți a clasei politice, culmea care s-a săturat până și ea. Este o revoltă împotriva statului capturat de serviciile secrete. De poliția politică. De SRI, de SIE și de SPP.
Această analiză sugerează o ruptură tot mai evidentă între vechile metode de control și influență și așteptările actuale ale societății și ale unei părți a mediului politic.
Explorează subiectele:
