Asaltul mașinilor chinezești împinge Marea Britanie înapoi spre Uniunea Europeană
Marea Britanie ar putea reintra în jocul economic european Foto: Shutterstock
O inițiativă comună a Parisului și Berlinului deschide ușa pentru cooptarea producătorilor auto britanici în viitoarea legislație europeană „Made in Europe”, cunoscută oficial sub numele de Industrial Accelerator Act. Potrivit informațiilor publicate de The Guardian , Franța a decis joi să renunțe la blocajul său, aliniindu-se astfel poziției Germaniei, care susținea deja cererea Londrei de a fi tratată drept stat european în cadrul noii arhitecturi industriale.
Această deschidere vine însă cu o condiție strictă: guvernul britanic trebuie să adopte măsurile de apărare comercială ale Uniunii Europene. Mai exact, Londra este așteptată să se alinieze tarifelor vamale impuse de Bruxelles în 2024 pentru vehiculele electrice importate din China, dar și viitoarelor bariere comerciale, cum ar fi acordul aflat în fază de finalizare privind cotele de export pentru mașinile hibride chinezești. De asemenea, documentul franco-german impune o aliniere dinamică la normele comunitare ce vizează investițiile provenite din state terțe.
Concret, propunerea redactată de Franța și Germania vizează direct atât Regatul Unit, cât și Norvegia (stat membru al pieței unice, dar nu și al UE):
„Pentru sectorul auto, «Made in Europe» ar trebui să cuprindă UE-27 și o opțiune de includere suplimentară a partenerilor europeni care făceau parte din piața unică a UE la 1 ianuarie 2020, sub rezerva unui acord privind reciprocitatea deplină – adică adoptarea schemei de preferințe europene relevante pentru sectorul auto” – extras din documentul comun franco-german.
Miliarde de lire sterline în joc pentru industria auto
Miza acestor negocieri este colosală pentru economia britanică. Legislația „Made in Europe”, a cărei aprobare politică este estimată pentru finalul acestui an sau începutul lui 2027, va oferi tratament preferențial bunurilor produse în blocul comunitar în cadrul achizițiilor publice și al unor contracte corporative, precum cele destinate flotelor auto. Dacă ar fi lăsată pe dinafară, Londra riscă să piardă miliarde de lire sterline prin eliminarea companiilor sale din lanțurile europene de aprovizionare.
În plus, o eventuală excludere a Regatului Unit riscă să declanșeze un conflict juridic legat de acordul comercial și de cooperare post-Brexit, tratat care garantează accesul fără bariere al mărfurilor britanice pe piața unică, cu condiția respectării standardelor UE. În paralel, oficialii de la Londra și cei ai Comisiei Europene poartă discuții pentru a evita aplicarea, de la începutul anului viitor, a unei taxe vamale de 10% pentru mașinile electrice, moment în care ar trebui să intre în vigoare norme mai dure privind originea produselor.
Presiuni pentru integrarea britanicilor au venit și din partea mediului de afaceri. Miercuri, directorul grupului Mercedes-Benz a făcut apel la liderii UE să accepte participarea Regatului Unit, avertizând că o respingere ar echivala cu o „alegere deliberată” menită să „afecteze” sectorul auto din întreaga Uniune.
La rândul său, Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț internațional din Parlamentul European, a salutat ideea, subliniind că britanicii ar trebui „desigur” să fie parte din proiect, având în vedere că respectă deja legislația muncii și standardele de mediu europene. Înainte de răzgândirea Parisului, eurodeputatul catalogase opoziția Franței drept „irațională” și „totodată atât de emoțională”, punând-o pe seama contextului electoral intern. Potrivit The Guardian , Lange a sugerat că autoritățile franceze încercau să pozeze în apărători ai intereselor naționale înaintea alegerilor prezidențiale din aprilie anul viitor, scrutin în care opozanta globalismului, Marine Le Pen, are șanse să preia puterea.
În ceea ce privește calendarul legislativ, Lange a dat asigurări că există suficient timp pentru a integra prevederile referitoare la Marea Britanie prin intermediul celor trei comisii europarlamentare implicate. „Există 5.100 de amendamente”, a punctat acesta, ilustrând amploarea dezbaterilor care urmează.
Schimbare de ton la Londra față de tarifele anti-China
La Londra, perspectiva unui compromis cu Bruxelles-ul câștigă tot mai mult teren, deși anterior secretarul britanic pentru Afaceri, Jonathan Reynolds, susținuse că țara sa nu se va lăsa forțată să preia politica tarifară a UE, invocând specificul exporturilor naționale și pericolul unor represalii comerciale din partea Beijingului.
Totuși, ministrul britanic al Comerțului, Anas Sarwar, a transmis recent cel mai puternic semnal că Londra este gata să își coordoneze pașii cu blocul comunitar pentru a contracara dominația chineză în sectorul auto. Chestionat de POLITICO pe tema introducerii unor tarife similare celor europene, Sarwar a confirmat că negocierile sunt în desfășurare.
„Sectorul auto și parteneriatul rămân puternice, dar trebuie să abordăm provocarea reprezentată de expansiunea rapidă a Chinei? Desigur că trebuie”, a punctat ministrul, adăugând că „cu cât Regatul Unit și UE lucrează mai mult împreună și acționează în pas, cu atât este mai bine pentru ambele părți, atât pentru Regatul Unit, cât și pentru Uniunea Europeană”.
Prezent la Summitul de afaceri germano-britanic, Sarwar a atras atenția asupra presiunilor la care sunt supuse lanțurile de aprovizionare, prinse între „un protecționism puternic de o parte și o expansiune rapidă de cealaltă parte”, o dilemă pe care economiile de talia Marii Britanii și a Germaniei încearcă să o gestioneze. Oficialul a ținut să precizeze că nu solicită Bruxelles-ului abandonarea programului „Made in Europe”, amintind de altfel că și guvernul său derulează o campanie proprie numită „Made in UK”. Apelul său a vizat însă moderația: „Ceea ce aș spune, însă, este să evităm consecințele neintenționate ale unei reacții exagerate, care ne-ar afecta companiile în acest proces”.
O viziune pragmatică a fost exprimată și de Liam Byrne, președintele Comisiei pentru afaceri, inovare, știință și comerț din Parlamentul de la Londra, care vede alinierea la regulile UE drept o soluție rezonabilă. „Uneori, politica presupune alegerea celei mai puțin rele variante - alinierea cu Europa în privința măsurilor de apărare comercială împotriva unei Chine suprasubvenționate este modalitatea prin care obținem rezultate pentru toți”, a explicat parlamentarul.
„Tarifele pentru acestea ar fi un preț mic de plătit pentru protejarea unei industrii europene de producție care apără locurile de muncă de-a lungul lanțurilor de aprovizionare din Regatul Unit și ne face mai puțin vulnerabili la constrângerile exercitate de China în viitor” – Liam Byrne, președintele Comisiei pentru afaceri din Parlamentul britanic.
Între timp, o primă reacție oficială a venit și din partea Downing Street. Un purtător de cuvânt a menționat că executivul nu a finalizat analiza detaliată a documentului franco-german, dar a privit cu optimism direcția anunțată:
„Aceasta este o propunere franco-germană și mai există un proces european de parcurs, dar, dacă se confirmă, salutăm obiectivul includerii Regatului Unit în Industrial Accelerator Act. Ar fi o veste bună pentru industria auto britanică și pentru locurile de muncă și investițiile pe care aceasta le susține în Regatul Unit” – purtător de cuvânt al Downing Street.
De la cooperare industrială la un acord de tip „Elveția plus”
Dincolo de salvarea industriei auto, această apropiere ar putea reprezenta fundația unui parteneriat mult mai profund. Eurodeputatul german Bernd Lange, care a participat direct la negocierile pentru Brexit, este de părere că Londra și Bruxelles-ul ar putea parafa în doar câteva luni un acord extins, după modelul „Elveția plus”, imediat ce ar exista voință politică în această direcție.
„Mi-ar plăcea foarte mult să văd Marea Britanie înapoi”, a mărturisit oficialul european, explicând că blocul comunitar resimte lipsa britanicilor de la masa deciziilor, mai ales datorită tradiției acestora în susținerea democrației și a piețelor libere.
În trecut, o relație construită pe tiparul elvețian a fost respinsă categoric de fostul premier Boris Johnson, întrucât un astfel de statut implică acceptarea reglementărilor comunitare și a liberei circulații a persoanelor, fiind adesea perceput ca o anticameră pentru reintegrarea deplină în UE. Deși nu este stat membru, Elveția și-a securizat anul trecut accesul fără fricțiuni la piața unică printr-un nou cadru de cooperare ce reunește peste 100 de acorduri bilaterale. În schimbul unei contribuții anuale de 375 de milioane de euro la fondurile de coeziune și al acceptării liberei circulații, elvețienii sunt integrați în piața europeană de electricitate, în programele spațiale, Erasmus și Digital Europe, făcând parte și din Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor.
Totuși, Lange observă că statutul Elveției este unul „pasiv”, lipsit de pârghii în procesul decizional de la Bruxelles, motiv pentru care propune o variantă îmbunătățită pentru Londra:
„Ca proces pas cu pas, există, desigur, multe posibilități, dar mi-ar plăcea foarte mult ca Marea Britanie să revină și în procesul decizional politic și să se implice politic. Așadar, avem modelul Elveției [...] Elveția plus, aș spune, pentru că acesta presupune anumite forme de implicare, dar nu și statutul de membru cu drepturi depline” – Bernd Lange, eurodeputat.
În viziunea președintelui Comisiei pentru comerț internațional din PE, mingea se află acum exclusiv în terenul guvernului de la Londra. Dacă autoritățile britanice vor decide să urmeze calea unui acord „Elveția plus”, negocierile s-ar putea finaliza într-un ritm rapid, depășind eventualele obstacole de ordin politic.
Explorează subiectele:
