În timp ce Guvernul Bolojan promite restructurararea aparatului administrativ, ies la lumină tot mai multe structuri publice create doar pentru a cheltui bani și a hrăni birocrația.

Salariile şefilor AMEPIP au crescut constant. Foto: arhivă

În contextul în care Guvernul Bolojan urmează să-şi asume răspunderea pe un prim pachet de măsuri fiscale dure, care vor afecta profund nivelul de trai al cetăţeanului român de rând, ies la lumină salariile „umflate” de-a lungul timpului care se încasează la multe agenţii care consumă fonduri publice fără rezultate vizibile.

Una dintre ele este Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) , o structură creată în 2023 pentru a superviza companiile de stat și pentru a evalua performanța celor care le conduc, care funcţionează cu 95 de angajați, un președinte, doi vicepreședinți și un secretar general.

Cum au crescut salariile șefilor AMEPIP

„Adevărul este că nu trebuia să avem AMEPIP. Dar în România, când vine un text și spune că trebuie să ai o structură care să gestioneze întreaga problematică, să supervizeze întreaga administrație a companiilor de stat, ai noștri birocrați, cu mentalitate comunistă, ce să înțeleagă? Ei înțeleg că trebuie să facă un minister sau ceva”, a explicat analistul economic Bogdan Glăvan cum a luat naştere AMEPIP.

La înființare, în anul 2023 , șefii AMEPIP aveau rang de secretari de stat și subsecretari de stat, cu salarii raportate la 26.400 lei brut pentru președinte și 23.100 lei brut pentru vicepreședinți. Însă, prin lege li s-a acordat încă de la început un bonus de 50% peste salariul de bază, astfel că, în decembrie 2023, o hotărâre de guvern a decis majorarea cu încă 10.000 lei brut a salariilor, iar statutul lor a fost schimbat din demnitari în înalți funcționari publici, pentru a le putea adăuga noi sporuri, păstrând în același timp bonusul de 50%.

Aşadar, începând cu decembrie 2023, președintele AMEPIP a ajuns la un salariu de bază brut de 38.115 lei, iar cei doi vicepreședinți la 34.650 lei.

Deși beneficiau deja de bonusul de 50% față de grila standard, angajații agenției au solicitat și sporuri suplimentare pentru „muncă vătămătoare”.

Venituri care depășesc cu mult salariul mediu

Conform declarației de avere de la încetarea mandatului, în aprilie 2025, Corina Crețu, care a ocupat funcția de președinte AMEPIP din octombrie 2024, a declarat venituri de 136.275 lei pentru două luni și zece zile din 2023, ceea ce echivalează cu un venit lunar de 58.400 lei, notează Antena3.

În plus, pe lângă salariile mari, conducerea AMEPIP își completează veniturile cu indemnizații de mii de euro lunar din consiliile de administrație ale companiilor de stat.

De exemplu, Victor Moraru, fost vicepreședinte AMEPIP, a mai primit 100.000 lei de la RAAPPS, iar Mihai Precup, fost președinte, își completează veniturile cu sume consistente de la Poșta Română și Banca Europeană de Investiții.

„Ne pierdem vremea discutând lucruri derizorii”

În opinia economistului Bogdan Glăvan, discuțiile despre salariile uriaşe şi nejustificate din multe astfel de structuri ascund adevărata problemă: ineficiența companiilor de stat și existența unor funcții care se perpetuează doar pentru a susține interesele unor grupuri restrânse.

„Ne pierdem în detalii și pierdem din vedere pădurea. Pădurea este că avem atâtea companii de stat, ele trebuie să fie mult mai eficiente. Ne pierdem vremea discutând niște lucruri derizorii și, astfel, distorsionându-le într-un mod care nu ajută la înțelegerea problemei. Întrebarea pe care eu mi-o pun permanent este: cui servește faptul că permanent discutăm de subiectul? Lor le servește, acestor 5-7 funcționari publici. (…) Credeți că pe ei îi interesează că le tai 1.000 de euro sau 3.000? Nu. Pe ei îi interesează, fundamental, să existe în continuare aceste joburi. Să existe în continuare aceste companii. Asta îi interesează pe ei”, a spus Bogdan Glăvan.