Avertisment SUMBRU! PSD va ÎNDATORA România cu 24-30 de MILIARDE euro în următorii 4 ani!
Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum, avertzează, sumbru, economistul Cristian Teodorescu pe Cursdeguvernare.ro . Cel mai simplu lucru este sa cresti veniturile majoritatii populatiei, sa le reduci pe cele ale unei minoritati (cei cu venituri de 5 ori mai mari decat media), iar Guvernul a facut asta in 3 zile. Daca tot prin ordonanta de Urgenta s-ar realiza si cresterea economica de 5,5% pentru anul in curs, ce simplu ar fi!
Insa acum vine partea complicata, in care trebuie sa te incadrezi in restrictii. Unele restrictii tin de bunul simt economic, nu de vreun ”Bruxelles” care, vezi Doamne, nu ar vrea el dezvoltarea Romaniei.
Programul de guvernare ne ”promite” o indatorare importanta a tarii in urmatorii 4 ani. Ea nu este trecuta in slide-urile colorate, insa daca am indrazni sa credem in cele prezentate, ar insemna sa crestem datoria publica cu inca 24-30 miliarde de euro in urmatorul ciclu politic. Iar datoriile vor fi mai degraba pentru cheltuieli bugetare curente, pentru pensii si salarii de acum, nu pentru investitii.
Voi cauta sa sintetizez un rationament care ne arata cu cat ar putea creste pana in 2020 datoria publica a Romaniei, care acum este aproape 300 miliarde de RON (circa 65 miliarde de euro), reprezentand 38,5% din PIB. Scenariul de la care pornim este cel din Programul de Guvernare.
Cum ar arata lucrurile, presupunand ca s-ar realiza in liniile lui generale:
a) cresterea economica pe urmatorii 4 ani ar fi de 5,5% in medie, aceasta reprezentand cresterea reala a PIB-ului. Cea nominala, in RON, ar fi in medie de 7,5%/an, asa cum implica Programul de Guvernare.
Cum suna aceasta crestere economica? Un record al ultimilor 9 ani, caci abia acum ne-am apropiat de 5%, pe timpul guvernarii Ciolos. Ar insemna ca pana in 2020 sa nu fi avut recesiune timp de 10 ani (perioada 2010-2020). Ar mai insemna ca ne bazam pe faptul ca economia mondiala nu ar avea recesiune in urmatorii 4 ani.
b) deficitul bugetar s-ar pastra la maxim 3% pe intreaga perioada. Programul de guvernare indica chiar o scadere spre 2% in 2020. Nu prea stim cum, caci dupa 2,6% deficit in 2016, tocmai s-a dat un implus fiscal (crestere a cheltuielilor publice) de circa 1-1,5% din PIB, dupa doar 3 zile de guvernare. Sa mergem deocamdata pe nivelul de 3% deficit. Un scenariu alternativ, cu deficite mai mari, de peste 4% asa cum sugereaza Consiliul Fiscal, catre finalul acestui material.
c) rata de dobanda la care se va imprumuta statul roman va creste cu (numai) 1 punct procentual in urmatorii 4 ani. Asta nu tine de guvernul de la Bucuresti, ci mai degraba de Trump, de Jenet Yellen si de Mario Draghi. Romania se imprumuta acum la un 2,5% pe 10 ani si nu este exclus ca in 2020 sa avem un 3,5%, caci intr-acolo se va misca lumea.
d) deficitul primar, adica diferenta intre veniturile si cheltuielile bugetare fara a considera dobanzile platite la datoria publica, se va pastra in asa fel incat deficitul bugetar sa nu treaca de 3%. Din nou, nu prea stim cum, datorita cresterii recente de cheltuieli publice, insa ramanem deocamdata in zona matematicii.
Fata de realitatea previzibila, deficitul primar este chiar optimist in tabloul de mai sus, deoarece vom avea impulsuri de crestere a cheltuielilor publice atat in 2018 cat si in 2019.
Dar revenind, sa admitem ca acesta este scenariul de lucru la acest moment. Si acum, ce impact are asupra datoriei noastre publice in viitor?
Datoria publica raportata la PIB este de 38,5% la final de 2016. Cu ea ne laudam peste tot, spunand ca suntem printre cei mai disciplinati din Europa, si asa este. Doar ca prin cresterea unor cheltuieli publice rigide (in caz de ceva, putem reversa cresteri salariale?), deja ne inscriem pe o traiectorie in care singura noastra sansa este sa nu avem recesiune in Europa sau in lume. Nu intram acum in discutia de deficit structural, care arata ca intr-un scenariu de recesiune a Romaniei in oricare din urmatorii 4 ani, deficitul bugetar se duce brusc la 6-7-8%, cum am mai avut noi in 2008-2009.
Mergem mai departe, pe varianta cu cresterea miraculoasa … in termeni reali (iata un oximoron la care ne indeamna Programul de guvernare ) cea de 5,5% medie anuala, timp de 4 ani. Unde vom fi cu datoria publica?
Intuitia ne spune ca daca avem deficit primar, acesta se aduna in timp la datoria din PIB. Matematica ne poate ghida in a estima datoria publica a Romaniei in PIB, in anul 2020.
Exemplu de calcul pentru 2017:
Ca o precizare tehnica, ar mai putea aparea niste ajustari de tip ”stoc – flux” pe parcurs, care insa nu pot fi estimate in avans, ci doar constatate retroactiv, asadar formula de baza ramane cea descrisa de mai sus.
La o prima vedere, datoria nu ar creste foarte mult intr-un an ca pondere in PIB in 2017: avem deficitul primar de 2% (ca sa nu zicem mai mult), iar cresterea PIB-ului nominal ajuta favorabil, factorul 1,025 / 1,075 fiind subunitar.
Desigur, raman intrebarile alternative: ce se intampla daca deficitul primar va fi 3%, iar cel bugetar peste 4%? Sau cresterea economica doar 4,5% (si 6 sau 6,5% nominal?).
Dar acum indraznim sa credem ca nu va fi asa. Continuand rationamentul pana in anul 2020, rezulta o datorie publica de aproape 40% din PIB. Este mult? Aparent nu, insa si Spania avea 40% din PIB in 2008, iar acum se apropie de 100% in urma unei recesiuni destul de severe!!
Deci, pe scenariul Guvernului si fortand nota intr-un sens optimist, ne vom indatora public cu inca 24 miliarde de euro. Ne-am indatorat cu 20 miliarde in 2009, cand am fost luati prin surprindere de o criza financiara de proportii, iar in mentalul colectiv exista in continuare acea cifra.
Acum, Guvernul ne propune sa ne indatoram cu buna stiinta cu inca 24 de miliarde de euro!
Iar mai jos, scenariul in care cred eu, fara a fi alarmist:
Este foarte probabil sa nu iasa prognoza Guvernului pe 5 ani. Uneori, nu iese nici cea pe cateva luni. Asa incat merg pe un scenariu moderat:
crestere economica de 4,5%, medie anuala pe urmatorii 4 ani. Ar fi una excelenta in context european, doar ca va strica multe calcule.
deficitul primar creste cu impulsuri succesive in 2017 – 2018 pana la 3,2%, deficitul bugetar trece de 4% in toti cei 4 ani
Rezultate: Indatorare suplimentara cu inca 151 miliarde de RON (sau 34 miliarde EUR) in urmatorii 4 ani, iar datoria publica ajunge la 45% din PIB.
Si mai rezulta urmatoarele:
deoarece deficitul va trece de 3%, tocmai ne luam ‘La revedere’ de la intrarea in zona euro, iesind din criteriul de deficit bugetar.
pe urmatoarea recesiune economica, oricand va fi ea, vom fi mai dependenti de creditori.
Nu poti pretinde sa cheltui peste propriile mijloace, iar in final sa fii si independent de creditori.
Doriti sa vedeti si scenariul cu o recesiune, nu foarte mare, in unul dintre urmatorii 4 ani? E vorba de o ciclicitate inerenta la nivel mondial.
Sa presupunem ca, in 2019, economia noastra ar scadea cu 2%:
– deficitul structural este in crestere de pe acum, din 2016-2017; cand economia creste peste posibilitati, peste potential, deficitul structural este chiar mai mare decat cel bugetar afisat. Cel structural ne semnaleaza faptul ca in eventualitatea unei recesiuni, deficitul bugetar poate exploda spre 6 – 8%, cum am mai avut.
Deja am trece de 50% datorie, poate ca nu din cauza noastra neaparat, si ne vom fi imprumutat pana atunci cu inca 194 miliarde RON, sau 43 miliarde EUR, daca ar fi sa consideram un curs leu-euro relativ stabil.
Intrebarea de final: Ne permitem sa mergem pe sarma si sa ne iasa acrobatia doar daca am creste cu peste 5% pe an si nu se intampla nimic neprevazut la nivel international?
*
Cristian Tudorescu este analist economic si consultant financiar, cu activitate de peste 12 ani in piata de capital locala si internationala.
