Prețurile tot mai mari ale alimentelor îi îngrijorează pe mulți români, însă îndemnurile la un trai chibzuit sunt adesea privite cu suspiciune. Economistul Adrian Negrescu explică principalele cauze ale acestor scumpiri și la ce ar trebui să se aștepte consumatorii români pe viitor.

Alimentele vor continua să se scumpească, afirmă unii economiști. Foto: Freepik.com

Numeroși români povestesc că încep să resimtă tot mai mult creșterea prețurilor la alimente, iar cheltuielile pe care le alocă acestora le dau motive de îngrijorare.

Unii se declară îngrijorați de sumele plătite la cumpărături și spun că le este dificil să înțeleagă de ce în urmă cu un an plăteau cu până la 20 la sută mai puțin pe aceleași produse. Alții încearcă să găsească soluții pentru a diminua efectele scumpirilor asupra calității vieții lor.

Explicațiile pentru scumpiri și ce ne așteaptă

Economistul Adrian Negrescu a explicat pentru „Adevărul” care sunt principalele cauze ale scumpirii alimentelor în România. El a precizat și ce ar trebui să știe consumatorul român pentru a-și gestiona mai bine bugetul alimentar într-o perioadă în care sunt așteptate noi scumpiri.

„Chiar dacă s-a menținut plafonarea adaosului comercial – o măsură pe care, sincer, o consider inutilă – prețurile au crescut și vor continua să crească, pe fondul majorării costurilor operaționale: de la scumpirea energiei, la creșterea cheltuielilor cu transportul și deprecierea cursului euro”, afirmă consultantul economic Adrian Negrescu.

Potrivit specialistului în economie, scumpirile vor continua și după 1 august, însă vor fi unele temperate, dintr-un motiv cât se poate de simplu: deja puterea de cumpărare a scăzut foarte mult, iar vânzările magazinelor s-au diminuat, astfel că nimeni nu va risca să transforme marfa în una nevandabilă.

„Pentru majoritatea românilor, probabil următoarele luni vor deveni o adevărată vânătoare de promoții – soluția prin care să cumpere mai ieftin. Magazinele vor miza pe discounturi, fidelizarea clienților și campanii promoționale, în speranța că își vor păstra clientela. Pentru cei foarte săraci, perioada următoare va semăna, din păcate, cu un fel de „Jocurile foamei”: scumpirea utilităților, a alimentelor și a traiului zilnic îi va arunca într-o cursă infernală pentru un trai decent”, spune Adrian Negrescu.

Românii vor fi nevoiți să își adapteze obiceiurile de cumpărare și vor alege tot mai des promoțiile și produsele mai ieftine, chiar dacă acestea pot fi de calitate mai slabă, afirmă economistul. De asemenea, comercianții își vor adapta oferta pentru a-și menține vânzările.

„Adaptarea la scumpiri va însemna optimizarea consumului, urmărirea promoțiilor și adaptarea meniului zilnic în funcție de ce se găsește la reducere în magazine. Comercianții, la rândul lor, vor fi presați de creșterea taxelor și de tot mai multe constrângeri fiscale, ceea ce îi va determina să-și reconfigureze ofertele: vor ieși pe piață cu produse mai ieftine, dar de calitate mai slabă, și vor căuta noi nișe pentru a genera vânzări”, concluzionează consultantul economic Adrian Negrescu.

Traiul chibzuit aduce cheltuieli mai mici

Românii vor fi nevoiți să își adapteze obiceiurile de cumpărare și vor alege tot mai des promoțiile și produsele mai ieftine, chiar dacă acestea pot fi de calitate mai slabă, afirmă economistul. De asemenea, comercianții își vor adapta oferta pentru a-și menține vânzările

„Adaptarea la scumpiri va însemna optimizarea consumului, urmărirea promoțiilor și adaptarea meniului zilnic în funcție de ce se găsește la reducere în magazine. Comercianții, la rândul lor, vor fi presați de creșterea taxelor și de tot mai multe constrângeri fiscale, ceea ce îi va determina să-și reconfigureze ofertele: vor ieși pe piață cu produse mai ieftine, dar de calitate mai slabă, și vor căuta noi nișe pentru a genera vânzări”, concluzionează consultantul economic Adrian Negrescu.

Un trai chibzuit ar putea diminua impactul pe care creșterea prețurilor la alimente, devenită o certitudine, îl va avea asupra vieții românilor. Specialiștii le recomandă acestora să își planifice cheltuielile înainte de a intra în magazine și să își stabilească un buget alocat cumpărăturilor, pentru a evita cheltuielile inutile și impulsive.

Un mijloc de a economisi bani este și compararea prețurilor și alegerea celor mai bune oferte pentru alimente similare. Promoțiile la produse pot fi și ele utile, atunci când sunt vizate cele de care românii au cu adevărat nevoie. Alegerea produselor de tip marcă proprii ale magazinelor, care de multe ori au aceeași calitate cu cele oferite de branduri mai populare, reprezintă și ea un mijloc de a face economii. Evitarea risipei alimentare poate reduce cheltuielile, la fel și achiziția produselor de sezon cum sunt fructele românești sau produsele locale.

Gătitul acasă poate fi mai ieftin decât mâncarea semi-preparată, cea din restaurante sau de tip fast-food, iar pentru alimentele neperisabile, un sfat oferit adesea este achiziționarea lor în volume mai mari. Întotdeauna o sticlă de doi litri de apă plată va fi mai ieftină decât patru recipiente de apă plată la 0,5 litri.

Românii nu vor să se zgârceasă la mâncare

Pe rețelele sociale, tot mai mulți români povestesc cât cheltuiesc lunar pe alimente, mulți dintre ei declarând că nu sunt dispuși să facă economii când vine vorba de mâncare.

„Cheltuiesc cam 2.500–3.500 de lei pe mâncare pe lună – ingrediente de calitate și carne bună, nu fac economie la mâncat. Vreau să și mănânc bine, nu doar să exist”, scrie un utilizator pe platforma Reddit.

Altul consideră că oamenii ar trebui să înțeleagă că, atunci când vine vorba de mâncare, nu este bine să alegi doar ce este mai ieftin.

„Locul unde se poate face economie este la comenzile de mâncare. Acolo, pe lângă faptul că este junk food, a devenit și un lux, având în vedere că un burger și niște cartofi ajung lejer la 100 de lei. Din păcate, stilul meu de viață nu îmi permite să gătesc prea des în timpul săptămânii, așa că mai pierd încă vreo 1.500 de lei pe lună doar pe comenzi date la întâmplare pentru mâncare”, explică acesta.

Un alt român spune că își adaptează bugetul pentru celelalte cheltuieli abia după ce îl stabilește pe cel pentru mâncare.

„Nu trebuie să faci economii când vine vorba de bunăstarea ta; o sumă mare cheltuită pe mâncare nu înseamnă risipă, decât dacă ajungi să arunci mâncarea pentru că se strică. Nu mă bucur dacă economisesc 200 de lei pe lună mâncând parizer”, susține el.

Un cuplu povestește că 4.000 de lei reprezintă o sumă obișnuită alocată alimentelor într-o lună.

„Nu prea mâncăm în oraș, dar atunci când cumpărăm ceva, alegem ce este mai bun, fie că este vorba despre carne, brânză, fructe sau legume”, arată aceștia.

Un alt cuplu tânăr cheltuie pe mâncare în jur de 1.500 de lei lunar.

„Nu sunt incluse ieșirile la restaurante. Gătim majoritatea timpului acasă, iar la restaurant mergem mai mult pentru experiență culinară, nu pentru că nu am avea chef de gătit”, explică unul dintre cei doi.

Un cuplu cheltuie 1.800 de lei pe lună, având meniul stabilit dinainte.

„Majoritatea cumpărăturilor le facem la supermarket, dar avem noroc și de ajutor de la părinți, care ne trimit ouă, pui etc. de la sat”, adaugă unul dintre ei.

Un alt român, care afirmă că lucrează ca gardian într-un penitenciar și are un salariu de 10.000 de lei, îi sfătuiește pe români să aloce mai mulți bani pentru hrană.

„Unii bărbați cheltuiesc pe mâncare maxim 1.200 de lei pe lună, adică vreo 40 de lei pe zi, deși sunt oameni activi, care muncesc. Păi o duceți și mâncați mai prost decât un deținut, care are alocat zilnic pentru hrană 47 de lei pe zi, fără apă minerală sau băuturi alcoolice, și nu muncește. Cum să mâncați trei mese sănătoase pe zi cu 40 de lei? Numai voi știți ce foamete faceți, în condițiile în care un simplu covrig costă doi lei. Eu cheltuiesc cel puțin 100 de lei pe zi pentru mâncare, numai masa de prânz la cantina angajaților este între 37 și 49 de lei. Am 37 de ani și sunt gardian de penitenciar, stau efectiv pe scaun vreo 10 ore pe zi, deci nu ard calorii muncind fizic sau intelectual”, povestește acesta.