Bătălie pentru bugetul UE: România și Italia conduc o alianță de 17 state
Președintele Nicușor Dan și prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, au mobilizat cele 17 țări din Grupul „Prietenii Coeziunii” pentru a transmite o poziție fermă conducerii Uniunii Europene: sprijinul financiar pentru Politica Agricolă Comună și pentru coeziune trebuie să rămână o direcție fundamentală în viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM).
Demersul comun a fost oficializat printr-o scrisoare transmisă premierului irlandez Micheál Martin, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE. Șeful statului român a subliniat că, în paralel cu protejarea acestor alocări tradiționale, blocul comunitar ar trebui să găsească resurse suplimentare pentru domenii strategice precum securitatea, apărarea, competitivitatea și sectorul energetic, manifestând deschidere și față de crearea unor noi surse proprii de venit care să reducă presiunea asupra finanțelor naționale.
Calendar strâns și opoziție din partea statelor frugale
Perspectiva adoptării bugetului multianual implică însă divergențe majore între capitalele europene. Consilierul prezidențial Valentin Naumescu a avertizat sâmbătă, 3 octombrie, că urmează „negocieri dure și complicate”. Conform acestuia, președinția irlandeză va veni cu o propunere actualizată de negociere, venită în continuarea cadrului avansat în prima parte a anului de președinția cipriotă.
Principalul obstacol îl reprezintă rezistența unui grup alcătuit din șase țări — Germania alături de statele denumite generic „frugale” —, care insistă pentru reducerea drastică a planului inițial conceput de Comisia Europeană în vara anului trecut, vizând tăieri de ordinul sutelor de miliarde de euro. Discuțiile se vor purta de-a lungul a cel puțin trei reuniuni ale Consiliului European programate până la sfârșitul lunii decembrie, scopul fiind identificarea unei soluții de compromis agreate de toți cei 27 de lideri comunitari.
Factorul timp joacă un rol critic: dacă până la finele anului 2026 nu se definitivează o înțelegere, finanțarea programelor europene riscă să fie blocată începând de la 1 ianuarie 2028. Complexitatea crește odată cu apropierea anului 2027, o perioadă marcată de un calendar electoral încărcat în Uniune.
„În plus, 2027 este un an electoral important în UE, în care vor avea loc alegeri inclusiv în patru state cu economii mari: Franța, Italia, Spania (dacă nu vor fi mai repede, așa cum se speculează de ieri) și Polonia, motiv pentru care se afirmă că, în absența unui compromis în decembrie 2026, următoarea "fereastră de oportunitate" ar putea apărea abia în toamna lui 2027. Grupul Prietenii Coeziunii va avea o nouă întâlnire informală de coordonare înaintea Consiliului European din 15-16 octombrie.”
— Valentin Naumescu
Suma de 900 de miliarde de euro, în centrul presiunilor
Conform unei relatări a publicației Politico , scrisoarea are drept scop determinarea președinției irlandeze să păstreze aproximativ 900 de miliarde de euro pentru investițiile de coeziune și agricultură în noul proiect de buget multianual, document ce urmează să fie prezentat în cursul săptămânii viitoare. Semnatarii au atras atenția că întregul volum alocat acestor două mari domenii trebuie conservat intact în viitorul CFM.
Țările care și-au asumat această poziție comună sunt România, Italia, Spania, Portugalia, Polonia, Grecia, Cehia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Croația, Lituania, Slovenia, Letonia, Cipru, Estonia și Malta.
Proiectul Comisiei Europene pentru intervalul 2028-2034 vizează un buget total de aproape 2.000 de miliarde de euro. Propunerea executivului comunitar a prioritizat însă capitolele de apărare și competitivitate prin diminuarea sumelor alocate agriculturii și coeziunii regionale — măsuri cărora cele 17 state li se opun categoric. În plus, discuțiile la nivelul UE trebuie să ajungă la o finalitate până la finele anului curent, pe fondul unor dispute conexe legate de rambursarea împrumuturilor contractate după pandemie și de introducerea unor noi taxe la nivel european.
Explorează subiectele:


