BBC: Ce putem învăța din teoriile conspirației/România și vaccinul antiHPV

BBC: Ce putem învăța din teoriile conspirației/România și vaccinul antiHPV

De la frământări politice la anxietăți legate de sex, tehnologie și femei, teoriile conspiraționiste ne pot arăta multe din problemele societății în care trăim, scrie BBC.

În 331 î.e.n. ceva era în neregulă în Roma. În întreg orașul, o mulțime de bărbați proeminenți se îmbolnăveau și practic toți ajungeau să își piardă viața. Decesele erau deopotrivă enigmatice cât și alarmante. Apoi, într-o zi o sclavă s-a apropiat de un curule aedile - un tip de magistrat - și a dat de înțeles că ar putea cunoaște motivul.

Fata a îndrumat echipa de investgatori la mai multe case unde aceasta pretindea că o alianță a femeilor din înalta societate preparau în secret poțiuni. Iar ele făceau asta. Acuzatele au fost târâte în piața publică și somate să își demonstreze nevinovăția.

Din moment ce acestea pretindeau că poțiunile erau medicinale, le-ar bea? Două dintre suspecte au făcut-o și au murit aproape pe loc. Au urmat arestări în masă și încă 170 de femei au fost implicate în conspirație, situația generând un scandal uriaș.

Sau cel puțin aceasta este versiunea evenimentelor consemnată de către istoricul roman Titus Livius, care s-a născut câteva sute de ani mai târziu. Dar acesta nu era convins că femeile erau în mod real vinovate și nici experții moderni nu cred asta.

În schimb, Livius indica spre o explicație mult mai rațională: o epidemie. La momentul desfășurării evenimentelor Roma era afectată de o către o molimă necunoscută - o cauză des întâlnită a deceselor în lumea antică. Otrăvirile în masă în schimb erau ceva nemaiauzit.

Cazul discutat de Livius a fost primul de acest gen și întreaga situație i-a frapat pe cetățenii romani ca fiind în mod neobișnuit de bizară. De fapt, este probabil că femeile pregăteau leacuri în mod real iar restul poveștii a fost bogat înflorită sau inventată cu totul.

Infamele otrăviri din 331 î.e.n. sunt considerate a fi o teorie a conspirației creată pentru a explica decese care altfel aveau o cauză evidentă. În timpul actualei pandemii scenariul sună ciudat de cunoscut.

De la începutul lunii aprilie cel puțin 77 de stâlpi de telefonie și 40 de ingineri au fost atacați în Marea Britanie după ce unii oameni au început să creadă că noul coronavirus este răspândit cumva de către forțe puternice din industria telecom. Zvonul s-a răspândit și în Statele Unite unde există temeri că ar putea provoca și mai multă violență.

Rațiunea pare să fie dată la o parte din nou, în favoarea unei explicații de nișă care implică un complet secret complicat. Ce face o conspirație atât de atrăgătoare pentru oameni? Ne pot învăța acestea ceva despre problemele cu care ne confruntăm și cum să le remediem?

Antagoniști convingători



În primul rând, conspirațiile de succes au întotdeauna antagonistul potrivit. De-a lungul timpului multe teorii conspiraționiste acceptate în rândul publicului larg au plasat vina unor evenimente tulburătoare asupra răufăcătorilor favoriți dintr-o societate.

Potrivit istoricului Victoria Pagan de la Universitatea Chicago, succesul conspirației romane a otrăvirilor se datorează în parte și asupra modului în care a înfățișat femeile din înalta societate și sclavii, două categorii pe care bărbații din elita romană le găseau amenințătoare.

Deși civilizația romană s-a bazat pe exploatarea ambelor grupuri, bărbații erau constant îngrijorați că subordonații s-ar putea întoarce împotriva lor. Femeile de rang înalt erau în general privite cu suspiciune și adesea portretizate ca fiind secretoase și periculoase. Sclavii, pe de altă parte, erau cunoscuți pentru faptul că își ucideau stăpânii ocazional ocazional și exista o paranoia adânc înrădăcinată că aceștia se pot comporta ca spioni.





Anxietăți colective



Între timp, în lumea modernă, nu este accidental că teoriile conspiraționiste populare tind să privească teme precum viața extraterestră, minoritățile religioase, elite puternice, țări rivale, tehnologii misterioase și distrugerea mediului.

„În întreaga lume oamenii au tendința de a crede în teorii care sunt legate de evenimentele istorice și culturale care au loc în anumite locuri”, afirmă Karen Douglas, un expert în psihologie socială de la Universitatea din Kent.

Fiecare societate are propriile anxietăți și obsesii iar teoriile conspiraționiste de succes în general încearcă să profite de acestea. Să luăm de exemplu România, unde mulți părinți refuză să își vaccineze fetele împotriva HPV, virusul responsabil de 99% din cazurile de cancer de col uterin.

În 2008, primul an în care vaccinul a fost introdus, doar 2,5% din femeile din România l-au făcut. Rata a fost atât de scăzută încât programul de vaccinare în școli a fost în cele din urmă abandonat cu totul.

Este cu atât mai surprinzător întrucât în alte părți din europa vaccinul antiHPV este extrem de popular, rata de vaccinare fiind în jur de 80% sau chiar mai ridicată, iar România are un lung istoric de a fi țara cu cel mai mare număr de decese din cauza cancerului de col uterin din Europa.

Există mai multe motive pentru reticența mamelor din România privind vaccinul dar cercetările arată că este o combinație între teorii conspiraționiste răspândite și suspiciuni privind motivele furnizării sale, inclusiv ideea că este o tentativă de a controla populația mondială prin a face femeile infertile și că totul este un experiment medical desfășurat de către industria farmaceutică.

Aceste temeri pot fi alimentate de istoricul regimului comunist de a se ameste în problemele reproductive ale femeilor și de o lipsă de încredere generală în sistemul de sănătate. Multe femei încă privesc cu suspiciune faptul că vaccinul este oferit gratuit, notează jurnaliștii de la BBC.

În unele cazuri, asemenea îngrijorări pot rămâne latente în mințile noastre până când anumite evenimente le activează iar temerile ne pot face să credem în teorii conspiraționiste.





Tribalism și nesiguranță



Teoriile antisemite, potrivit cărora evreii sunt atotputernici și implicați în conspirații malefice secrete, au ieșit la suprafață în perioadele istorice de stres social, precum cele cu o rată ridicată a șomajului, posibil și fiindcă ele le permit oamenilor să arunce vina a ceea ce pot fi circumstanțe socio-economice complexe asupra unui singur țap ispășitor.

Acest lucru se potrivește cu un alt ingredient popular în teoriile conspiraționiste: ele ne fac să ne simțim mai bine cu privire la propriul nostru grup social, în timp ce alții pe care îi vedem drept rivali sunt portretizați într-o lumină negativă, afirmă psihologul Karen Douglas.

Însă unele cercetări arată și că oamenii au tendința de a crede teorii conspiraționiste când sunt confruntați cu situații de criză, potrivit acesteia.

Ideea că tehnologia 5G și alte rețele de telefonie mobilă anterioare sunt cumva dăunătoare sănătății noastre există de ani de zile, încă de când tehnologia mobilă a ajuns folosită pe scară largă în urmă cu aproape 30 de ani. La început aceasta a fost acuzată în mod fals că ar cauza autism, infertilitate și cancer, printre alte lucruri.

Descoperirea noului coronavirus în luna decembrie a anului trecut a pregătit scena pentru un nou episod din această conspirație de lungă durată. În 22 ianuarie, când încă erau doar 314 de cazuri raportate și șase decese, un articol a fost publicat într-un ziar belgian care a schimbat totul.

Intitulat „5G pune în pericol viața și nimeni nu o știe” acesta era un interviu cu un doctor de familie obscur din Belgia și, în mod crucial, asocia presupusele pericole legate de tehnologia 5G cu noul coronavirus deși nu exista niciun fel de dovadă asupra acestui lucru.

„Teoriile conspiraționiste tind să apară rapid când ceva important se întâmplă”, susține Karen Douglas, amintind că la fel s-a întâmplat și în cazul incendiilor de vegetație care au devastat Australia la începutul acestui an.

Conspirația privind tehnologia 5G a fost denumită un „cocktail conspiraționist” întrucât combină unele din cele mai mari temeri ale umanității într-un mix atrăgător. Pe lângă temerile vechi legate de apariția unei noi tehnologii invizibile, care apar în multe teorii conspiraționiste, ele ating și anxietatea privind ascensiunea Chinei ca o superputere mondială.

Teoriile conspiraționiste au toate elementele unei povești bune - antagoniști înspăimântători, scenarii creative și lecții morale. Din această cauză o teorie conspiraționistă elaborată poate captiva imaginația publică într-un mod mult mai puternic decât narațiunea despre „un virus care a apărut complet imprevizibil și a omorât mii de oameni fără motiv”, notează BBC.
 

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Aceasta este România adevărată, nu cea din presa panicardă

2 Așa o fi?

3 Scandal cu lături la vârful Mafiei din sindicate / Marioneta lui Surugiu de la SNAP a rupt lanțul! / Surugiu are s…

4 „Valori” mondiale / Vasluiul dă cea mai tânără bunică din lume, la doar 23 de ani

5 „O desfrânată ieftină” / Așa o descrie Claudia Pătrășcanu pe Bianca Drăgușanu