„În timp ce ii citeam dosarul de securitate de la CNSAS, mă gândeam că securiștii, fără să-și dea seama de valoarea urmăririi lor în timp, au reușit să inregistreze pentru istorie ce a făcut Arsenie Boca în București, zi după zi, timp de mulți ani. 1943-1989, nu-i de ici, de colea. Zeci de securisti plătiți, care lucrau in ture ca să țina pasul cu traseul zilnic al unui om. Mega efort logistic, cu aparate de fotografiat si de inregistrat, cu hirțogărie multă, in anii '60. Incă nu murise Dej, elita țarii era la exterminare in inchisori. Au notat cu ce tramvai mergea, cum se îmbrăca, ce ochelari de soare avea, cu cine se intâlnea, unde era angajat, ce picta, ce mânca și de la ce autoservire își făcea cumpărăturile. Ba i-au mai făcut și fotografii de filaj și așa descoperim un preot fără plete și fără barbă care urcă pe munte în pantaloni scurți, un om care ar fi trecut drept un domn oarecare din București pentru cine nu-i știa trecutul. "Fachir și mistic cu mare putere de convingere" notează agentul de urmărire cu vigilență sporită."

Citește articolul integral pe b365.ro

Distribuie Distribuie Comentarii