Bjoza (AFDPR): În anul Centenarului, ne-am simţit mai umiliţi ca oricând în viaţa noastră
Anul 2018 a fost cel în care foştii deţinuţi politici şi deportaţii s-au simţit "cel mai umiliţi" în toată viaţa lor, deoarece nimeni nu i-a întrebat cum văd ei celebrarea Centenarului, a declarat luni, la Braşov, secretarul de stat Octav Bjoza, preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR).
"Noi, foştii deţinuţi politici şi deportaţii, ne-am simţit mai umiliţi decât oricând în viaţa noastră de detenţie şi cea care a urmat după eliberare. (...) Întreaga clasă politică, în anul Centenarului, sau a fost lovită de amnezie sau de rea-credinţă, mi-e greu să trag o concluzie în acest sens, dar există o certitudine pentru noi: marii făuritori ai Marii Uniri şi-au găsit sfârşitul lângă noi, în lagărele şi temniţele de exterminare. Este nedrept ca, în Anul Centenarului, nimeni să nu ne întrebe măcar 'cum vedeţi şi voi acest Centenar sau poate vreţi să plantaţi şi voi vreun stejar, vreun gorun pe undeva în memoria celor care şi-au găsit sfârşitul lângă voi'", a spus secretarul de stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Instaurat în Perioada 1944-1989, Octav Bjoza.
O ceremonie militară şi religioasă, urmată de depuneri de coroane, a fost organizată luni, la Braşov, cu prilejul comemorării Zilei Deţinuţilor Politici Anticomunişti din perioada 1944-1989, de Instituţia Prefectului Judeţul Braşov, alături de Garnizoana Braşov, la acesta participând oficialităţi locale şi judeţene, veterani, cadre militare în rezervă şi în retragere, reprezentanţi ai instituţiilor publice şi ai partidelor politice, braşoveni.
"Ziua deţinuţilor politici este o zi despre onoare, despre principii de la care nu abdici. O zi a credinţei în Dumnezeu, de care nişte români nu s-au lepădat. Este şi ziua în care celebrăm dragostea de ţară, patriotismul, pentru că până la urmă, de aceea comuniştii au pronunţat condamnări aspre, la închisoare, la muncă epuizantă sperau ca, în felul acesta, să obţină înfrângerea unor oameni, dar aceştia nu s-au lăsat învinşi. Mă întreb, uneori, câţi dintre noi am avea tăria de caracter a acelor oameni, câţi dintre noi am refuza să colaborăm şi câţi am ajunge la compromisuri cu asupritorii. Poate că am fi mai mulţi dacă ne-am gândi la deţinuţii politici dintre 1944-1989. (...) În numele celor care au pus umărul, din închisori, la obţinerea libertăţii noastre nu trebuie să uităm şi trebuie să le mulţumim pentru tot ce au făcut pentru noi. Şi, mai ales, să nu-i uităm", a spus, în discursul său, subprefectul de Braşov, Adrian Fulea.
"În urmă cu 60-70 de ani, nu am reuşit să împiedicăm instaurarea comunismului pe aceste meleaguri, n-am reuşit să împiedicăm colectivizarea agriculturii, naţionalizările, epurările şi câte şi mai câte nenorociri care s-au abătut asupra acestui neam. Dar, prin atitudinea noastră, am demonstrat cu certitudine că, în această ţară, nu toţi am fost nişte laşi şi nişte lingăi ai partidului comunist şi ai Moscovei. Au existat bărbaţi şi femei care, atunci, când a fost vorba de salvarea demnităţii acestui neam, nici chiar jertfa supremă nu li s-a părut a fi prea mult. Este trist că aceste ultime jaloane în ale moralei sunt în continuare, inclusiv în ultimii 30 de ani, umilite, terfelite sub diverse forme de întreaga clasă politică. (...) În anul Centenarului care a trecut, nimeni nu ne-a întrebat 'măi, cum vedeţi acest Centenar', ca şi cum nici nu am exista", a spus, în alocuţiunea sa, Octav Bjoza.
În anul 2011, ziua de 9 martie a fost declarată oficial Ziua Deţinuţilor Politici Anticomunişti din perioada 1944-1989. AGERPRES
