Moscova încearcă să destabilizeze Republica Moldova, care poate adera la Uniunea Europeană până în 2030, alături de regiunea separatistă Transnistria, în ciuda prezenței actuale a trupelor ruse, relatează Bloomberg.

Jurnaliștii Bloomberg scriu că, secretul soluționării conflictului separatist din Republica Moldova va fi continuarea reformele economice și combaterea corupției. Acest lucru o va aduce pe națiunea de 2,6 de milioane, una dintre cele mai sărace din Europa, pe o cale clară de aderare la UE și va arăta oamenilor din Transnistria că legăturile cu blocul european, mai degrabă decât Rusia, le vor aduce beneficii, a spus președinta Maia Sandu.

„Cu cât creștem mai devreme nivelul de trai, cu atât mai devreme vom avea șansa de reunificare”, a spus Sandu, în vârstă de 51 de ani, în cadrul unui interviu la Chișinău, cu câteva zile înainte de a găzdui summit-ul Comunității Politice Europene (CPE).

La fel ca și Ucraina, unde protestele l-au înlăturat în 2014 pe liderul susținut de Moscova, Viktor Ianukovici, atunci când a renunțat la un acord care permitea o cooperare mai strânsă cu UE, țara a obținut în 2022 statutul de candidată UE.

De atunci, s-a bazat pe sprijinul occidental pentru a face față turbulențelor financiare, valului de refugiați ucraineni, penurii de energie cauzată de război și inflației mari. Acestea au împiedicat eforturile de a crește nivelul de trai al oamenilor și cele privind concentrarea asupra reformelor necesare pentru aderarea la UE, în special, în domeniul judiciar, potrivit președintei Sandu.

Lupta contra forțelor pro-Kremlin

Totodată, Guvernul de la Chișinău acuză Rusia că încearcă să anuleze aspirațiile sale de aderare la UE prin cauzarea instabilității, sprijinirea forțelor politice pro-Kremlin și organizarea protestelor sub pretextul situației interne.

Moscova a negat în repetate rânduri amestecul în afacerile interne ale statutului, dar menține peste 1.000 de soldați în Transnistria, despre care analiștii militari occidentali spun că reprezintă un risc atât pentru stabilitatea țării, cât și pentru securitatea în estul Ucrainei.

În luna februarie, lidera de la Chișinău a avertizat că Rusia încearcă să răstoarne Guvernul, citând informații primite de la Kiev.

„Din păcate, Rusia va continua să fie o sursă de instabilitate pentru mulți ani de acum înainte. Am simțit încercările Rusiei de a ne destabiliza țara și de a ne submina eforturile, de a construi instituții puternice și procese democratice și de aceea integrarea în UE este atât de importantă pentru noi”, a adăugat Sandu.

Reformele guvernamentale de preaderare, care includ eforturi anticorupție și represiuni contra oligarhilor, acuzați că au folosit finanțele publice în interese personale, s-au confruntat și cu opoziția partidelor politice pro-ruse, care au cerut demisia președintei, Maia Sandu.

Intenția anunțată de lidera de la Chișinău

Potrivit jurnaliștilor străini, lidera de la Chișinău se pregătește să candideze din nou anul viitor pentru funcția de președinte cu scopul de a menține sentimentul pro-european și pentru a nu-l abandona în favoarea Moscovei.

Există, de asemenea, necesitatea rezolvării pașnice a conflictului transnistrean. În Transnistria locuiesc mai puțin de 500.000 de oameni, dar aceasta nu a fost recunoscută de niciun membru al Națiunilor Unite, fiind un conflict înghețat care ar putea reduce orice șansă de aderare la UE.

Maia Sandu: Nu ne simțim în siguranță

Un alt factor este securitatea. În timp ce neutralitatea este în Constituția Republicii Moldova, războiul Rusiei contra Ucrainei a declanșat o discuție publică cu privire la posibilitatea aderarea țării la NATO.

Kremlinul a reacționat, iar ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a calificat-o drept „următoarea Ucraina”, cu referire la poziția țării față de UE și NATO.

În acest context, Maia Sandu declară că „Desigur că nu ne simțim în siguranță. Astăzi, majoritatea oamenilor încă mai cred că neutralitatea ar trebui păstrată. Ce se va întâmpla peste șase luni sau peste un an, va trebui să vedem”.