Bloomberg: Oligarhii ruşi mută miliarde de dolari peste hotare pentru a scăpa de controlul lui Putin pe timp de război
Un val masiv de capital, estimat la miliarde de dolari, părăsește Rusia, retras de unii dintre cei mai înstăriți cetățeni ai țării, inclusiv apropiați ai președintelui Vladimir Putin. Această mișcare financiară, accelerată în ultimul an, reflectă o profundă îngrijorare față de sănătatea economiei rusești, teama de confiscări de active orchestrate de stat și perspectiva unei crize bancare iminente, potrivit unei analize a agenției Bloomberg. Fuga de capital subliniază presiunea crescândă asupra regimului de la Kremlin, care se confruntă cu costuri tot mai mari ale războiului și o economie în declin.
Economia Rusiei se sufocă/FOTO:Arhiva
Deși este dificil de estimat cu exactitate amploarea reală a acestui flux informal de capital, care include tranzacții opace cu criptomonede nereglementate de date oficiale, estimările prudente indică faptul că zeci de miliarde de dolari au fost retrase din Rusia pe canale neoficiale de la începutul acestui an, depășind nivelurile înregistrate anul trecut. Potrivit Băncii Centrale a Rusiei, aproximativ 250 de miliarde de dolari au fost scoși din țară în primul an al invaziei pe scară largă a Ucrainei, conform unuia dintre indicatorii generali utilizați.
Teama de confiscări și incertitudinea economică, factori decisivi
Frica de confiscări de active a amplificat considerabil temerile în rândul elitei ruse, existând suspiciuni că statul ar putea prelua controlul asupra averilor sau că proprietățile ar putea fi pierdute. Această informație este confirmată de șase cetățeni ruși înstăriți și de alte surse citate de Bloomberg, care au o cunoaștere directă a situației mai multor miliardari ruși. Documente corporative și acte privind achizițiile imobiliare, analizate de agenție, relevă că mai mulți miliardari și-au mutat recent active suplimentare în afara Rusiei, alimentați și de îngrijorările legate de sectorul bancar.
Din 2024, autoritățile ruse au intensificat acțiunile de confiscare a activelor, vizând în special magnații care au încercat să își mențină legăturile cu lumea occidentală, fie și prin dublă cetățenie, sau pe cei care au deținut anterior funcții oficiale. Anul trecut, procuratura a reușit să asigure returnarea către stat a unor active evaluate la peste patru trilioane de ruble (echivalentul a 51,5 miliarde de dolari), a declarat procurorul general al Rusiei, Aleksandr Guțan, în luna martie. Printre oligarhii care și-au pierdut averile în favoarea statului se numără Vadim Moșkovici, fondatorul unuia dintre cele mai mari holdinguri agricole din Rusia, Ros Agro PLC; Konstantin Strukov, care controla una dintre cele mai mari companii de extracție a aurului din țară; și Dmitri Kamenșcik, care a pierdut controlul asupra aeroportului moscovit Domodedovo.
Îngrijorările privind sănătatea financiară a băncilor rusești au crescut semnificativ începând cu vara anului trecut, când reprezentanți ai sectorului bancar și-au exprimat temerile legate de nivelul datoriilor din bilanțurile lor. Aceștia au avertizat că perspectivele sunt mult mai sumbre decât se recunoaște oficial. În luna mai, Centrul pentru Analiză Macroeconomică și Prognoză pe Termen Scurt, o instituție apropiată de Kremlin, a avertizat chiar că observă semne ale apropierii unei crize bancare sistemice.
Economia rusă, deși a înregistrat o creștere economică timp de patru ani în ciuda sancțiunilor, arată acum semne de epuizare, susțin tot mai mulți economiști și centre de analiză. Cu toate acestea, publicația The Economist a notat că, în ciuda problemelor reale, economia de război a Rusiei nu este în pragul prăbușirii, iar Putin dispune încă de resurse financiare pentru a continua conflictul. Pe de altă parte, analistul Volodimir Vlasiuk subliniază că războiul împotriva Ucrainei a împins economia rusă într-o capcană a stagflației, transformând-o într-o construcție fragilă. De asemenea, economistul Oleksii Plastun anticipează un val de neplăți, falimente, închideri de afaceri și concedieri, manifestări specifice unei crize economice sistemice. Aceste condiții, alături de o încetinire economică proiectată să înceapă în 2025, reduc profiturile și limitează posibilitățile de a păstra și spori averile în interiorul țării.
Rute noi pentru capitalul rusesc
În ultimul an, portofoliile de investiții ale unora dintre cei mai bogați ruși au suferit o reorientare rapidă, accelerată în ultimele luni, către criptomonede, aur, proprietăți imobiliare în străinătate și fonduri private de investiții, în special în statele din Golful Persic. Pe piața imobiliară din Dubai se observă un nou val de achiziții de locuințe de lux realizate de ruși, care investesc tot mai activ și în proprietăți imobiliare din Turcia și Monaco.
Metodele de transfer al activelor în străinătate s-au adaptat, pe măsură ce elitele ruse caută modalități de a evita atât sancțiunile occidentale, cât și atenția Kremlinului. Statutul Dubaiului ca hub pentru criptomonede a facilitat mutarea banilor între jurisdicții. Alte canale informale, tot mai populare, s-au deschis în Armenia, Kazahstan și Kârgâzstan, țara de origine a stablecoin-ului A7A5. Acest token a fost dezvoltat de compania A7, specializată în plăți transfrontaliere, deținută de bancherul moldovean fugar Ilan Șor și de banca rusă de stat Promsveazbank, care se află sub sancțiuni occidentale. Un om de afaceri a recunoscut că a transferat bani în țări precum Cipru și Emiratele Arabe Unite, de teama presiunilor exercitate de stat asupra oligarhilor. Alți doi au declarat că investesc în EAU, Turcia sau Arabia Saudită la un nivel similar celui din anii precedenți, iar un al patrulea a menționat că a început să investească în Africa. Potrivit unei surse a agenției, familiarizată cu operațiunile financiare ale unor clienți ruși înstăriți, din 2024 se observă un interes crescut pentru plasarea capitalului în afara țării, pe fondul intensificării presiunilor din interiorul Rusiei.
Presiunea Kremlinului asupra oligarhilor
Decenii la rând, miliardarii ruși au fost bine primiți în Occident, unde și-au construit reputația prin tranzacții de anvergură, achiziții de proprietăți de lux și petreceri fastuoase. După invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022, care a marcat cea mai gravă deteriorare a relațiilor Rusiei cu SUA și Europa de la Războiul Rece, sancțiunile internaționale i-au forțat pe mulți dintre acești magnați să își repatrieze activele și să își reînregistreze companiile în Rusia. Multora dintre ei le-au fost înghețate activele din străinătate.
Odată reveniți în Rusia, aceștia s-au confruntat cu alte riscuri. Președintele Putin caută modalități de a crește veniturile statului, după ce oficialii l-au avertizat că cheltuielile legate de războiul împotriva Ucrainei depășesc pragul acceptabil. Liderul de la Kremlin urmărește să protejeze cheltuielile pentru apărare, concentrând reducerile bugetare asupra altor domenii ale cheltuielilor publice. În timp ce o mare parte a țării se confruntă cu dificultăți economice, averile miliardarilor ruși au crescut în ultimul an, ceea ce a amplificat presiunea asupra lor de a prelua o parte mai mare din povara financiară.
Unii oameni de afaceri au devenit și mai îngrijorați după o întâlnire închisă cu Putin, în luna martie, la care miliardarul Suleiman Kerimov le-a propus celor prezenți să facă o contribuție semnificativă în favoarea statului. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat ulterior că Putin le-ar fi cerut oligarhilor să facă asemenea contribuții, însă fuga de capital continuă să fie un subiect de actualitate în Rusia, pe fondul prelungirii războiului.
Explorează subiectele:
