Mai multe mitropolii au pregătit propuneri pentru a fi validați noi episcopi-vicari, crescându-se astfel schema de înalți clerici pentru care statul suportă integral plata salariilor. Ar fi fost vorba, inițial, de șase astfel de posturi ce urmau să fie aprobate în Sinodul BOR, însǎ ar fi rămas doar douǎ, potrivit informațiilor „Adevărul”.

Sinodul Bisericii Ortodoxe Române se întrunește pe 2 iulie, iar pe ordinea de zi ar fi și validarea a noi episcopi-vicari/arhierei vicari, conform surselor „Adevărul”. Salariile înalților clerici, asimilați demnitarilor, sunt suportate 100% de la buget, prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Culte, sumele fiind aprobate anual.

Unele dintre propuneri pentru posturile de episcop-vicar au fost deja făcute publice, fiind validate în întâlnirile sinodurilor mitropolitane. Este cazul Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, care în 19 iunie a avizat propunerile în vederea alegerii de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a episcopului vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului. Conform doxologia.ro, sunt doi candidați: părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, şi părintele arhimandrit Nicolae Dănilă, exarh administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, cel cu șanse reale de a fi desemnat fiind reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte. Prezența a două nume în astfel de situații este o obligație care decurge din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, unde se prevede procedura de alegere a episcopilor-vicari.

O altă propunere către Sinodul BOR ar fi pentru un post de episcop-vicar ambasador pentru Europa, „în cărți” fiind un „ostenitor” din Administrația Patriarhală, tuns în primăvara acestui an în monahism. Este vorba despre proaspătul monah Augustin. Conform ziarului Lumina , rasoforul Viorel Coman a primit tunderea în monahism în martie 2025, devenind monahul Augustin, astfel că în patru luni a trecut toate etapele pentru a fi propus pentru funcția de episcop-vicar.

De vicar ar avea nevoie și Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, cu sediul la Roma, spun sursele „Adevărul”, dar și Arhiepiscopia Dunării de Jos.

Cât cheltuie statul pentru salariile înaltelor fețe bisericești

Pentru înaltele fețe bisericești statul susține 100% salariul acordat, iar plățile se fac prin Secretariatul de Stat pentru Culte. Conform informațiilor de pe site-ul Secretariatului pentru Culte, creditele bugetare aprobate privind contribuţia statului la salarizarea personalului de cult (este vorba atât de posturi de șefi ai cultelor, cât și de preoți, profesori din școlile teologice etc., pentru posturile de execuție statul neacoperind însă integral salariul), pentru 2024, sunt de 1.212.195 mii lei.

Salariul Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române este, conform site-ului Secretariatului de Stat pentru Culte, de 23.920 lei\luna, mai mare decât cel a arhiepiscopului major al Bisericii Greco-Catolice (21.840 lei). Un mitropolit din cadrul BOR are un salariu de 21.840 lei\luna, similar mitropolitului Bisericii Romano-Catolice. Același salariu - 21.840 lei - susține statul român și pentru arhiepiscopi și șefii de cult (mitropolit, episcop, muftiu, șef rabin, președinte de Uniune, președinte).

Un episcop al BOR are asigurat de la stat un salariu de 19.552 lei, un episcop vicar patriarhal – 19.552 lei, un episcop vicar (precum cei care se pregătesc să urce în funcții după Sinodul BOR) – 18.720 lei, un episcop co-ajutător – 18.720 lei, tot 18.720 lei fiind prevăzuți și pentru posturile de episcop auxiliar și arhiereu vicar.

Personalul din conducerea cultelor recunoscute este asimilat celui încadrat pe funcții de demnitate publică, de aici și nivelul salarial ridicat.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române este asimilat președintelui Senatului și președintelui Camerei Deputaților; arhiepiscopul major, mitropoliții din cadrul BOR și cei din cadrul Bisericii Romano-Catolice sunt asimilați secretarilor și chestorilor Senatului și Camerei Deputaților, în 2024 fiind finanțate 11 posturi de arhiepiscop major/mitropolit; arhiepiscopii BOR și șefii de cult (mitropolit, episcop, muftiu, șef rabin, președinte uniune, președinte) sunt asimilați miniștrilor și sunt finanțate 22 posturi; episcopii și episcopii vicari patriarhali sunt asimilați vicepreședinților comisiilor permanente ale celor două camere parlamentare – 35 posturi bugetate; episcop-vicar, episcop co-ajutător, episcop auxiliar și, respectiv, arhiereu vicar sunt posturi asimilate senatorilor și deputaților, fiind bugetate 29 de posturi.

Cum se aleg episcopii-vicari și arhiereii-vicari

Episcopii vicari sunt clerici care acționează ca locțiitori sau asistenți ai unui episcop titular, ai unui arhiepiscop sau ai unui mitropolit, înlocuindu-i sau ajutându-i în responsabilitățile pastorale și administrative ale unei eparhii. Postul de vicar îi apropie însă mult de posturile de ierarh vacante, episcopii-vicari fiind înscriși în lista ierarhilor eligibili pentru alegerea în scaunele chiriarhale, mai ales în eparhiile vacante.

Candidații pentru demnitățile de episcop eparhiot, episcop-vicar patriarhal, episcop-vicar şi arhiereu-vicar, arhimandriţii sau preoţii văduvi (prin deces) trebuie să întrunească următoarele condiţii:

a) au vârsta de cel puţin 35 de ani, o viaţă duhovnicească aleasă şi prezintă recomandarea duhovnicului pentru slujirea arhierească;

b) au dat dovadă, în mod constant, de ascultare faţă de chiriarh şi de fidelitate faţă de Centrul eparhial;

c) sunt doctori, absolvenţi de masterat sau cel puţin licenţiaţi în teologie, cu media minimă de 8,50;

d) au publicat cel puţin o carte sau 10 studii teologice ştiinţifice de minimum 10 pagini, fiecare, redactate cu onestitate academică;

e) au cel puţin 5 ani de slujire liturgică şi de activitate administrativă la Centrul eparhial sau în învăţământul teologic ori în cadrul unei mănăstiri sau în alte activităţi misionare încredinţate de Chiriarhul lor;

f) sunt buni cunoscători a cel puţin unei limbi moderne de circulaţie internaţională;

g) sunt buni oratori, au capacitate de comunicare deosebită şi spirit de lucru în echipă.

Statutul Bisericii Ortodoxe Române este actul normativ care stabilește regulile după care sunt aleși episcopii-vicari (pentru arhiepiscopii) și arhiereii vicari (pentru episcopii).

Conform Articolul 131, „alegerea episcopilor-vicari patriarhali, episcopilor-vicari și arhiereilor-vicari se face prin votul secret al Sfântului Sinod, cu jumătate plus unu din totalul voturilor valide. În acest scop, Patriarhul României, mitropoliții, arhiepiscopii și episcopii eparhioți propun 2 candidați dintre arhimandriții sau dintre preoții văduvi (prin deces), care întrunesc condițiile prevăzute de art. 130 alin. (1)-(6), chiar și din alte eparhii, cu acordul prealabil al chiriarhilor eparhiilor de care aceștia aparțin canonic. În situația unei stringente necesități pastorale și în scop misionar, la solicitarea chiriarhului eparhiei pentru care se organizează alegeri, pot fi propuși și arhierei-vicari și episcopi-vicari de la alte eparhii, cu acordul prealabil al chiriarhilor eparhiilor în care activează în prezent”, prevede actul normativ precizat.

Episcopii-vicari patriarhali se aleg, prin vot secret, de către Sfântul Sinod, la propunerea Patriarhului României, făcută în consultare cu Sinodul Permanent. Episcopii-vicari și arhiereii-vicari de la eparhii se aleg, tot prin vot secret, de către Sfântul Sinod, la propunerea chiriarhului, făcută în consultare cu Sinodul mitropolitan.

Candidații prezintă un dosar de candidatură care trebuie să conțină: curriculum vitae, acte de stare civilă, acte de studii, acte de hirotonie, memoriul de activitate, binecuvântarea (aprobarea scrisă a) chiriarhului.

„Ședința Sfântului Sinod pentru alegerea de episcop-vicar patriarhal, episcop-vicar și arhiereu-vicar este prezidată de Patriarhul României. (...) Niciun candidat nu poate fi ales dacă nu a obținut jumătate plus unu din voturile valide și dacă nu a întrunit un număr de voturi egal cu o treime din numărul ierarhilor prezenți. În această situație, conform art. 127 alin. (2) lit. b)-g), Sfântul Sinod, prin vot secret consultativ, va desemna un nou candidat dintre arhimandriții sau preoții văduvi (prin deces), care întrunesc condițiile prevăzute de art. 130 alin. (1)-(6). Numele celui desemnat se adăugă pe buletinul de vot alături de candidatul care, la votarea precedentă, a întrunit cel mai mare număr de voturi, deși nu a obținut majoritatea necesară. Votarea se desfășoară potrivit art. 127 alin. (2) lit. b)-h) și se repetă până la obținerea unui rezultat pozitiv”, mai prevede statutul.

La această dată, conform site-ul Bisericii Ortodoxe Române, arhiepiscopiile care nu au episcop-vicar sunt următoarele:

- Arhiepiscopia Tomisului;

- Arhiepiscopia Târgoviștei;

- Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului;

- Arhiepiscopia Buzăului șii Vrancei;

- Arhiepiscopia Dunării de Jos – care ar fi pe lista celor care au înaintat propuneri;

- Arhiepiscopia Romanului și Bacăului – care a înaintate două propuneri pentru postul de episcop-vicar;

- Arhiepiscopia Alba Iulia;

- Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului;

- Arhiepiscopia Craiovei;

- Arhiepiscopia Râmnicului;

- Arhiepiscopia Europei de Nord;

- Arhiepiscopia Statelor Unite ale Americii.

Facem precizarea că am solicitat Biroului de Presă al Patriarhiei Române lămuriri cu privire la propunerile pentru validarea de noi episcopi-vicari. Precizarea a fost însă aceea că „Biroul de Presă al Patriarhiei Române transmite comunicate de presă referitoare exclusiv la hotărârile aprobate ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române”.