BREAKING! Explodează CĂCATUL? Curtea Supremă contestă la Curtea Europeană de Justiție decizia CCR care-i scapă pe corupți!

BREAKING! Explodează CĂCATUL? Curtea Supremă contestă la Curtea Europeană de Justiție decizia CCR care-i scapă pe corupți! Înalta Curte de Casație și Justiție ia în calcul să conteste decizia CCR privind completurile de 5 judecători la Curtea Europeană de Justiție, dezvăluie G4Media.ro.

Decizia CCR privind compunerea completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) ar putea fi atacată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Instanţa supremă urmează să ia pe 22 aprilie o decizie în acest caz, DNA şi avocaţii inculpaţilor având posibilitatea să depună în scris puncte de vedere.

 Sesizarea este luată în calcul de judecătorii Curții Supreme, care vor să întrebe CJUE dacă deciziile Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) privind modalitatea de compunere a completurilor de judecată ar trebui aplicate atunci când sunt anulate decizii definitive în dosarele de fraude pe fonduri europene prin admiterea unor căi extraordinare de atac, potrivit Agerpres.

De altfel, sunt nu mai puțin de trei întrebări pe care Înalta Curte ia în calcul să le adreseze Curții Europene, toate trei referindu-se, în esență, la posibilitatea unei instanţe naţionale de a nu aplica o decizie a Curţii Constituţionale atunci când sunt afectate interesele financiare ale comunităţii europene.

Posibilitatea sesizării CJUE a fost ridicată din oficiu de completul care judecă dosarul „Gala Bute”, în care Elena Udrea a fost condamnată definitv la 6 ani de închisoare cu executare, magistrații dorind lămuriri de la instanța europeană în legătură cu deciziile Curţii Constituţionale privind completurile de 5 judecători şi care afectează dosarele de fraude cu fonduri europene.

De asemenea, Instanţa supremă vrea să afle dacă aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a Curţii Constituţionale, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional.

Instanţa supremă urmează să ia pe 22 aprilie o decizie în acest caz, DNA şi avocaţii inculpaţilor având posibilitatea să depună în scris puncte de vedere.

În dosarul ”Gala Bute”, Elena Udrea a depus o contestaţie, prin care solicită anularea condamnării de 6 ani închisoare, avocaţii săi invocând decizia Curţii Constituţionale privind modalitatea nelegală de constituire a completurilor de cinci judecători de la Instanţa supremă.

Elena Udrea a fost trimisă în judecată de DNA pentru mai multe infracţiuni, printre care şi folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

Anul trecut, Curtea Constituțională a decis, la sesizarea președintelui Camerei Deputaților, că Înalta Curte de Casație și Justiție și-a compus nelegal completurile de 5 judecători în perioada 2014 – 2018. Decizia CCR a deschis calea pentru toți demnitarii condamnați în această perioadă că ceară contestarea sentințelor defintive. Ministerul Justiției a pregătit chiar un proiect de ordonanță de urgență în acest sens, pe care l-a trimis pe circuitul de avizare. Unul dintre principalii beneficiari ai unei astfel de măsuri ar fi chiar liderul PSD, Liviu Dragnea, care ar scăpa de condamnarea definitivă primită în 2016 în dosarul referendumul.

Principiul preeminentei dreptului european

Surse din magistratura au explicat pentru Ziare.com ca in acest caz este vorba de principiul preeminentei/suprematiei dreptului european, consfintit prin hotararea Costa impotriva ENEL din data de 15 iulie 1964, si prin jurisprudenta ulterioara constanta a CJUE.

In cazul Costa v. ENEL, Curtea de Justitie Europeana a pus bazele principiului rangului prioritar al dreptului comunitar.

CCR vs UE

De altfel, o intrebare aproape similara a trimis la CJUE si Curtea de Apel Bucuresti in luna februarie 2019.

"Principiul suprematiei dreptului european, asa cum a fost consfintit prin hotararea Costa impotriva ENEL din data de 15 iulie 1964, si prin jurisprudenta ulterioara constanta a CJUE, se opune unei reglementari interne care sa permita unei institutii politico-jurisdictionale, precum Curtea Constitutionala a Romaniei, sa infranga sau cel putin sa repuna in discutie prin decizii nesupuse vreunei cai de atac principiul mentionat anterior?"

Ce vrea sa lamureasca ICCJ

Inalta Curte pune in discutie trei intrebari.

1. Articolele din legislatia europeana privind protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europene si principiul securitatii juridice se opun deciziei CCR in cazul completurilor de 5 judecatori, in sensul crearii unor cai extraordinare de atac impotriva sentintelor definitive?

2. Prevederile europene se opun deciziei CCR potrivit careia un complet din care face parte un judecator cu functie de conducere care nu a fost desemnat aleatoriu, ci in baza unei reguli transparente, cunoscute si necontestate de parti, ar fi lipsit de independenta si impartialitate?

3. Aplicarea prioritara a dreptului european permite unei instante de judecata sa inlature aplicarea unei decizii CCR, vizand un conflict constitutional, obligatorie in dreptul national?

Cele trei intrebari puse in discutie

1. "Articolul 19 alin. 1 din TUE, articolul 325 alineatul (1) TFUE, articolul 1, alineatul 1, literele a) si b) si articolul 2, alineatul 1 din Conventia elaborata in temeiul articolului K3 din Tratatul privind Uniunea Europeana, privind protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europene si principiul securitatii juridice trebuie interpretate in sensul ca se opun adoptarii unei decizii de catre un organ exterior puterii judecatoresti, Curtea Constitutionala a Romaniei, care sa aprecieze asupra legalitatii compunerii unor complete de judecata cu consecinta crearii premiselor necesare admiterii unor cai extraordinare de atac impotriva hotararilor judecatoresti definitive pronuntate intr-un interval de timp?"

2. "Articolul 47, alineatul 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat in sensul ca se opune constatarii de catre un organ exterior puterii judecatoresti a caracterului lipsit de independenta si impartialitate al unui complet din care face parte un judecator avand functie de conducere si care nu a fost desemnat aleatoriu, ci in baza unei reguli transparente, cunoscute si necontestate de parti, regula aplicabila in toate cauzele completului respectiv, hotararea adoptata fiind obligatorie potrivit dreptului intern?"

3. "Aplicarea prioritara a dreptului Uniunii trebuie interpretata in sensul ca permite instantei nationale sa inlature aplicarea unei decizii a instantei de contencios constitutional, pronuntata intr-o sesizare vizand un conflict constitutional, obligatorie in dreptul national?"




Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 No comment: Ce scrie Rizea despre „Dănuța Budeanu” și „site-ul cuplului Firea / Pandele”

2 Adevărul despre ce se întâmplă în America?

3 Groparii României. Oamenii din umbră / Unde credeți că greșește omul ăsta?

4 Cine este Dorinel Umbrărescu, cel mai puternic constructor român. A câștigat într-o lună contracte de 2 miliar…

5 VIDEO Ceaușeasca și Bobu, varianta 2020. Oameni buni, acesta este PSD!