BREAKING Primele semne că banii încep să ocolească România
În timp ce economia României începe să încetinească, iar problemele companiilor se acumulează, tot mai multe bănci și grupuri financiare devin mai prudente în ceea ce privește finanțarea pieței locale. Datele din primele luni ale lui 2026 arată o scădere a investițiilor străine directe, o reducere a creditării noi pentru firme și o creștere a numărului de insolvențe, în special în sectoarele considerate riscante precum construcțiile, industria sau comerțul, scrie ziare.com
Deficitul de cont curent s-a redus în primele trei luni din 2026 cu 815 milioane euro față de perioada similară de anul trecut, coborând la 5,3 miliarde euro, potrivit unor date ale Băncii Naționale a României (BNR). De la începutul anului, mai multe bănci și companii străine au început să devină din ce în ce mai prudente în ceea ce privește modul în care susțin creditele și facilitățile acordate firmelor românești, fie că e vorba de entități cu management de sine stătător la noi în țară, fie că e vorba de sucursale.
În același timp, la finele lunii aprilie, Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB) a declarat că rata creditelor neperformante pe sectorul companiilor a ajuns la aproximativ 5,1%, iar în sectorul IMM este de 6,1%. Iar pe măsură ce companiile au din ce în ce mai multe probleme să se achite de obligațiile bancare pe care și le-au asumat, băncile au anunțat anul acesta o înăsprire a condițiilor de creditare.
„Avem în jur de 931.000 de firme în România, 99,8% sunt IMM-uri, că vorbim astăzi de IMM-uri, care generează aproximativ 60% din valoarea adăugată în economie și angajează 68% din angajați. Dacă ne uităm în structura tuturor companiilor, vom vedea că 94% dintre acestea sunt companii de tip micro, înseamnă până la 9 angajați maxim. Și valoarea adăugată pe care o generează este de doar 26%. La polul opus, companiile mari reprezintă ca număr 0,2% și generează 40% ca valoare adăugată. Problema, din cauza acestor deficite, riscuri legate de geopolitică, legate de inflația ridicată, avem aproape opt luni de zile, sau poate chiar mai mult, în care rata inflației s-a poziționat la aproape 10% în ritm anual; este foarte adevărat, ne afectează pe toți, dar din cauza acestor riscuri se vede o deteriorare a sănătății companiilor. Și ce observăm? O creștere a restanțelor către furnizori cu peste 20%. O creștere a ratei creditelor neperformante în cadrul companiilor, aproximativ 5,1%. Dacă ne uităm pe sectorul IMM, este cel mai riscant, 6,1%. Observăm o creștere a numărului insolvențelor”, a explicat reprezentanta ARB, la momentul respectiv. Potrivit specialistei, în ultimul trimestru din 2025 s-a constatat o creștere a apetitului de finanțare pe sectorul companiilor, o majorare importantă pe creditarea în euro, „Însă primele două luni pe care le avem la dispoziție pe statistica Băncii Naționale cu privire la evoluția creditelor noi, în ceea ce privește companiile, vedem o scădere comparativ cu perioada similară a anului trecut.”
Practic, în ianuarie și februarie, valoarea creditelor noi acordate companiilor s-a cifrat la 11,4 miliarde lei, în scădere cu 4,5% comparativ cu ianuarie-februarie 2025, a mai explicat specialista, iar afectarea sănătății financiare a companiilor se reflectă și în capacitatea și dorința acestora de a accesa credite.
Dacă ne uităm pe cifre, vedem că doar 5% din solicitările de credite sunt respinse, dar pe diverse criterii, fie bilanțul nu este unul satisfăcător, fie suma alocată pentru banca respectivă nu este la nivelul așteptărilor și compania refuză să mai acceseze. „Cert este că, la momentul acesta, pierderea în cazul de nerambursare, LGD-ul (Loss Given Default n.r.) este undeva la 33%, în creștere cu 3 puncte procentuale, în trimestrul 4 din 2025 versus trimestrul 3-2025. Evident că am analizat și noi cum ne situăm din perspectiva accesului companiilor la finanțare, accesului IMM-ului la finanțare și ne orientăm către sondajul realizat bianual de către Banca Națională, care analizează top 10 probleme presante pe care le au companiile și accesul la finanțare se poziționează ca problema pe locul 9 din 10. Ce preocupă în mod special IMM-urile? Costurile cu producția și cu forța de muncă, fiscalitatea, concurența și forța de muncă bine pregătită”, a mai afirmat Gabriela Folcuț.
Datele prezentate în luna mai de către BNR confirmă și o stagnare, dată de balanța bunurilor, care a consemnat un deficit de 7,3 miliarde euro, în scădere cu 977 milioane euro, în timp ce balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 334 milioane euro, de 3,3 miliarde euro. Cel mai mare excedent din zona de servicii rămâne în continuare în sectorul IT&C, de 1,9 miliarde euro, apropiat de nivelul din perioada similară din 2025 (1,8 mld.euro), urmat de sectorul de transport, cu 1,5 miliarde euro, în creștere ușoară, citează pe 20 mai Ziarul Financiar. În schimb, sectorul turistic rămâne în continuare pe minus, cu un deficit în creștere la 1,1 miliarde euro.
Investițiile străine directe au însumat 1,13 miliarde euro (comparativ cu 1,63 miliarde euro în perioada ianuarie – martie 2025), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat 1,46 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 331 milioane euro. Potrivit reprezentantei ARB, citată mai sus, sectoarele pe care băncile le consideră riscante a fi creditate în momentul de față, la modul general, sunt construcții, industrie, agricultură și comerț.
Cazul Exim Banca Românească, din ianuarie: retragerea garanției pentru mai multe facilități de credit
În decembrie 2023, Combinatul siderurgic Liberty Galați a contractat de la Exim Banca Românească un credit de 708 milioane de lei pentru capital de lucru, în cadrul unei scheme de garantare aprobată de stat pentru companiile afectate de războiul din Ucraina. În decembrie 2024, subsidiara Liberty Tubular Products Galați S.A. a primit un alt credit de până la 750 de milioane de lei. În prezent, combinatul se află în procedură de concordat preventiv, prin care încearcă eșalonarea datoriilor ce depășesc un miliard de lei, a relatat în ianuarie Curs de Guvernare. În același timp, banca a acordat către Electrocentrale Craiova un credit de circa 350 de milioane de lei, garantat de stat, destinat să asigure continuitatea furnizării de agent termic în municipiul Craiova și pentru alte activități operaționale ale societății, iar în cadrul Grup Servicii Petroliere (GSP), mai multe firme au beneficiat de credite și linii de finanțare de la Exim Banca Românească, cu solduri ridicate și garanții de stat. Potrivit investigațiilor publicate în 2025, grupul avea datorii de aproape 450 de milioane de lei către Exim Banca Românească, plus garanții de stat în valoare de 353 de milioane de lei, mai amintea sursa citată.
În ianuarie 2026, în urma unor relatări din mass-media potrivit cărora creditele acordate acestor companii au devenit neperformante, banca a emis un comunicat potrivit căruia, „facilitățile acordate în numele și în contul statului român unor companii precum Electrocentrale Craiova, Liberty Galați, Grup Servicii Petroliere sau Blue Air reprezintă expuneri ale statului român și nu sunt finanțări aprobate de conducerea băncii”. Potrivit instituției, aceste facilități „nu sunt parte a situațiilor financiare, a expunerilor și a indicatorilor financiari ai băncii”.
Mai exact, în documentațiile întocmite sunt incluse evaluări de risc, a arătat banca. „În cadrul analizei tehnice, se evidențiază riscurile asociate fiecărei tranzacții, precum riscul de nerambursare, riscul financiar, riscuri de piață/afacere, riscul de executare, riscul de garanție colaterală, cât și alte categorii de riscuri”, instituția adăugând că „în cazul tuturor expunerilor menționate, toate aceste riscuri au fost evidențiate și reflectate în documentațiile întocmite, fără a avea la bază criterii subiective, ci doar judecată profesională solidă și prudentă”. „Conducerea băncii nu aprobă aceste facilități”, a reiterat instituția, potrivit sursei citate.
Tot anul acesta, amintim că CFR Călători a lansat proceduri pentru refinanțarea simultană a numeroase linii de credit existente, compania având deja probleme grave în menținerea lichidității și refinanțarea unor facilități anterioare în condiții normale. În plus, Faptul că statul a permis refinanțarea creditelor IMM Invest și IMM Invest Plus arată că multe firme nu mai reușeau să obțină ușor refinanțare în condiții pur comerciale. Iar în sectorul imobiliar, mai multe dezvoltări rezidențiale și mixed-use din București și Cluj au întâmpinat în 2025–2026 dificultăți în refinanțare, mai ales pe fondul dobânzilor ridicate și al încetinirii vânzărilor. Presa economică a relatat despre dezvoltatori care au redus faze de construcție, au amânat proiecte, sau au trecut la finanțări alternative, după ce băncile au devenit mai restrictive în acordarea liniilor de credit pentru real estate comercial și rezidențial.
Practic, încă din ianuarie, băncile și creditorii au devenit mai selectivi cu împrumuturile și că o companie care acum doi ani primea relativ ușor o linie de credit pentru investiții sau capital de lucru poate descoperi acum că primește o sumă mai mică, i se cer garanții suplimentare, dobânda este mai mare, maturitatea creditului este mai scurtă sau cererea îi este respinsă complet.
