Fost ofiţer de poliţie și participant la petrecerile interlopilor, inclusiv ale liderilor din clanul Duduienilor, senatorul PNL Liviu Voiculescu este inculpat încă din 2013, iar procesul se judecă. El a fost trimis în judecată de DIICOT sub acuzația de constituire sau aderare la un grup infracțional organizat, de conflict de interese și de organizarea și desfășurarea de activități ilicite în domeniul jocurilor de noroc. Înainte de a fi trimis în instanță, Voiculescu, zis „Mamba”, a încercat să influenţeze procurorii şi a dat 43.000 de euro pentru o soluţie favorabilă, susține DIICOT. Reales în 2020 pe listele PNL, el a ajuns în comisia de control a Serviciului de Informații Externe, dezvăluie Libertatea .

Senatorul Voiculescu despre cei 43.000 de euro dați ca să scape de proces:

În acele momente ale mele, probabil sub presiunea acestei chestiuni, am avut această slăbiciune. Dar am făcut plângere pentru șantaj.

Luna aceasta, senatorul liberal Liviu Dumitru Voiculescu a primit două veşti importante: Tribunalul din Dolj i-a comunicat că dosarul în care e inculpat va fi judecat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar Parlamentul l-a anunţat că va fi membru în comisia specială pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe.

Poliţist, la masă cu interlopii

Pe site-ul Senatului, biografia lui Liviu Voiculescu e o pagină albă. Conform informaţiilor furnizate de senatorul liberal pe Facebook, el a absolvit Academia de Poliţie, iar din 2004 s-a angajat la IJP Olt.

În 2008, era inspector de poliţie la Serviciul de Investigare a Fraudelor. Avea o Dacie veche şi un apartament de 50 de metri pătraţi în Slatina, pentru care făcuse un credit ipotecar pe 30 de ani.

Jurnaliştii de la olt-alert.ro au dezvăluit că, în acea perioadă, poliţistul Liviu Voiculescu petrecea cu interlopii.

Dovadă sunt imaginile filmate în decembrie 2009, la ziua lui Bercea Mondial. Alături de actualul senator, care era aşezat la masa secundară, la petrecere a mai fost prezent şi Emi Pian, pe atunci șef al clanului Duduienilor. Presa locală a publicat aceste imagini în septembrie anul trecut, după ce Voiculescu şi-a anunţat candidatura la Primăria Slatina. El a precizat, într-o postare pe pagina lui de Facebook, că „prezența mea la evenimentul respectiv nu era deloc, dar absolut deloc întâmplătoare.

În desfășurarea activităților operativ-informative specifice muncii de poliție, prezența unui ofițer la anumite evenimente nu este, sub nicio formă, întâmplătoare”.

Procurorii DIICOT susțin însă că, începând din anul 2009, Liviu Voiculescu nu a fost nicidecum un investigator sub acoperire, ci un acoperitor de investigaţii.

Şi-a deschis o afacere cu „păcănele”

În rechizitoriul DIICOT se arată că, în primăvara anului 2009, Leonard Poteraş, administrator al unei săli de jocuri, s-a împrietenit cu Liviu Voiculescu, zis „Mamba”, după ce poliţistul a venit şi i-a controlat documentele firmei. S-au reîntâlnit apoi, iar Poteraş spune că Voiculescu, după ce a realizat câţi bani se câștigă din exploatarea aparatelor de joc de tip „Slot Machine” (n.r. – „păcănele”), i-a mărturisit că ar vrea să-şi facă şi el o astfel de firmă, pe numele soției.

Procurorii spun că acela a fost momentul în care poliţistul a ajuns la o înțelegere cu Poteraş: i-a promis că n-o să mai vină în control în sălile lui, dacă îl va ajuta cu afacerea. Câteva luni mai târziu, a fost înfiinţată societatea MARKUS GAMES SRL, avându-i ca asociaţi pe Luiza Voiculescu, soţia lui Liviu Voiculescu, şi Ovidiu Gîrbovan.

Gîrbovan le-a declarat procurorilor că a intrat în afacere la propunerea poliţistului şi că s-a înţeles cu el să împartă egal licențele deținute pentru aparatele de jocuri de noroc, fiecare având câte 25 de „păcănele” pe care le amplasau pe unde găseau locații. Poteraş l-a ajutat pe Voiculescu să-şi ducă prin baruri aparatele sale de jocuri de noroc care, spun procurorii, erau „neomologate și neavizate”.

Poliţiştii „Mamba” şi „Tătuţu”

După ce, în urma unor controale efectuate de alţi poliţişti, s-a descoperit că aparatele lui Poteraş erau exploatate ilegal, telefonul lui a fost pus sub interceptare. Aşa au picat în plasa celor de la DIICOT inspectorul de poliţie Liviu Voiculescu, zis „Mamba”, dar şi şeful lui, comisarul de poliție Laurenţiu Lazăr, zis „Tătuţu”, şi colegul de birou al acestuia, inspectorul de poliţie Bogdan Gheorghiceanu.

Cei trei poliţişti, împreună cu angajați ai Ministerului de Finanțe și ai Serviciului Județean de Metrologie Legală Olt, desfășurau activități comerciale ilicite din sfera jocurilor de noroc, fiind organizați sub forma unui grup infracțional organizat, susține DIICOT.

Poliţiştii asigurau protecţia, iar ceilalţi membri ai grupului infracțional organizat „acționau asupra memoriilor aparatelor, prin ștergerea impulsurilor care se înregistrau în timpul exploatării acestora, organele fiscale fiind în imposibilitatea stabilirii vreunei taxe către bugetul de stat”, se arată în rechizitoriul Parchetului.

În 12 decembrie 2012, DIICOT anunţa că a destructurat acest grup infracţional organizat şi că se fac percheziţii la domiciliile celor 24 de învinuiţi, din Olt şi Dolj.

43.000 de euro, ca să scape de proces

Poliţistul Liviu Voiculescu era prieten cu Marian Lazăr, zis Chinezu, un controversat afacerist local care, la rându-i, fusese şi el cercetat de DIICOT în 2011, pentru infracţiuni economice cu fier vechi, scrie realitateaoltului.ro. În decembrie 2012, când poliţistul i s-a plâns că are probleme cu procurorii, Lazăr l-a asigurat că totul ar putea fi rezolvat.

Luna următoare, el l-a anunţat pe Voiculescu că trebuie să-i dea 50.000 de euro pentru „cineva la DIICOT, mult mai influent decât procurorul de caz, o persoană peste care procurorul de caz nu poate să treacă şi care îi garantează că nu va fi trimis în judecată”.

Chiar după ce a dat primii 10.000 de euro, Voiculescu a fost informat că nu i se mai prelungeşte măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara, iar atunci, spune el, a avut convingerea că asta s-a întâmplat, doar în urma intervenţiei lui Lazăr.

În perioada ianuarie – aprilie 2013, el a dat, în total, 43.000 de euro. Dar la 11 iunie 2013, a fost chemat la DIICOT şi anunţat că va fi trimis în judecată.

În aceeaşi zi, însoţit de cei doi avocaţi ai lui, Voiculescu s-a dus la prietenul Lazăr şi a înregistrat cu telefonul mobil toată discuţia dintre ei. Sunt „14 minute şi 32 secunde”, notează procurorii DNA, în care Lazăr îi explică lui Voiculescu că a fost trimis în judecată pentru că i-a dat banii prea târziu şi nu când i-a zis el s-o facă.

„Să zici mersi că nu te-a arestat, mă”, l-a consolat Lazăr pe poliţist. Iar când acesta l-a somat să-i returneze cei 43.000 de euro, a încercat să-l calmeze: „ţi-i dau înapoi, mă, nu e problemă! Asta e.”

„M-a amenințat 6 luni că, dacă nu îi dau banii înapoi, o să-mi facă plângere penală”, a declarat apoi Lazăr la proces.

Abia la 3 iunie 2014, Voiculescu a mers cu înregistrarea la DNA şi a făcut un denunţ.

Lazăr a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă şi a primit o condamnare de 4 ani de închisoare. Voiculescu nu a fost acuzat de cumpărare de influenţă, pentru că, la data săvârşirii infracţiunii, legea prevedea că nu e pedepsit cel care „denunţă autorităţii fapta, mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat pentru acea faptă.”

Tribunalul Dolj l-a achitat pe Voiculescu

Dosarul în care Liviu Voiculescu era acuzat de DIICOT a fost declinat, în februarie 2014, de Curtea de Apel Craiova către Tribunalul Dolj, unde a rămas apoi doi ani în camera preliminară. O parte din dosar a fost disjunsă, iar în decembrie 2017, judecătoarea Luminiţa Udrea a dispus condamnarea cu suspendare a şase inculpaţi şi achitarea celorlalţi cinci inculpaţi, printre care şi Voiculescu. „Fapta nu există”, a considerat instanţa.

Procurorii l-au acuzat pe Liviu Voiculescu de conflict de interese, precizând că el trebuia să verifice, ca poliţist, activitatea firmelor de jocuri de noroc, dar tot el administra, în fapt, şi firma soţiei sale, însă judecătoarea Udrea a subliniat că luarea de decizii în firmă şi efectuarea de acte de administrare „nu au fost realizate în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu”.

DIICOT a atacat sentinţa, iar Curtea de Apel Craiova a decis, în aprilie 2019, rejudecarea procesului.

Ascensiunea în politică şi averea

Între timp, Liviu Voiculescu a intrat în politică. În 2015, şi-a dat demisia din Poliţie şi s-a înscris în PNL, iar un an mai târziu, a devenit primar al comunei Cungrea (Olt). În octombrie 2017, cu două luni înainte de a primi decizia de achitare pe fond, Voiculescu a fost desemnat preşedinte interimar al PNL Olt.

În septembrie anul trecut, el a candidat la Primăria Slatina, dar a pierdut alegerile, iar o lună mai târziu şi-a depus candidatura la Senat, în fruntea listei PNL Olt, şi a fost ales.

Conform ultimei sale declaraţii de avere de pe site-ul Senatului, fostul poliţist din Slatina are şi azi locuinţa pentru care încă plăteşte creditul ipotecar, dar mai deţine şi un apartament pe litoralul din Valencia (Spania), un Mercedes Benz, o motocicletă Yamaha şi peste 80.000 de euro în conturi.

Firma de jocuri de noroc a soţiei lui figura, conform ultimului bilanţ depus la Ministerul Finanţelor (2019), cu 26 de angajaţi, o cifră de afaceri de peste 11 milioane de euro şi un profit net de 155.000 de euro doar în acel an.

„Înainte de a judeca viaţa mea sau caracterul meu… pune-te în locul meu, parcurge calea pe care am mers eu, trăieşte durerea mea, îndoielile mele, plânsul meu…!!! Parcurge anii pe care i-am parcurs eu şi împiedică-te unde m-am împiedicat eu, apoi ridică-te cum am făcut-o eu…!!! Mă mai poţi judeca???”, scria Liviu Voiculescu pe Facebook în 2013, imediat după ce DIICOT l-a trimis în judecată.

La 10 februarie anul acesta, dată fiind calitatea de senator dobândită de el între timp, Tribunalul Dolj a trimis dosarul în care Liviu Voiculescu e cercetat de un deceniu la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Senatorul Voiculescu: „Nu am niciun fel de emoţie”

Contactat de ziarul Libertatea, senatorul Liviu Voiculescu a declarat că se consideră nevinovat şi că e convins că va fi achitat şi de judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

– Domnule senator, cum aţi primit vestea că procesul în care sunteţi inculpat va fi judecat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie?

– Era o chestiune normală, având în vedere calitatea mea de senator şi competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Era o chestiune procedurală normală să se întâmple asta şi nu am niciun fel de emoţie. Există în acest dosar, în ceea ce mă priveşte pe mine, o soluţie de achitare pe motiv că „fapta nu există” şi sunt sigur că acelaşi lucru se va întâmpla şi la Înalta Curte.

– Dar soluţia de achitare de care vorbiţi nu este una definitivă.

– Nu este, într-adevăr, dar nici nu putem nega evidenţa unei astfel de soluţii, pronunţată pe motiv că „faptele nu există”.

– Credeţi că ar putea fi o problemă faptul că dumneavoastră sunteţi inculpat într-un dosar şi, în acelaşi timp, şi membru în comisia de control a activităţii SIE?

– Nu, nu văd o problemă. V-am zis, pentru considerentele de mai devreme. Întotdeauna m-am considerat nevinovat în această chestiune. Există şi prezumţia de nevinovăţie şi nu consider că ar fi o problemă.

– Dar dacă v-aţi considerat nevinovat, de ce aţi dat acei 43.000 de euro?

– În acea speţă, eu am făcut o plângere pentru şantaj. Acum, ce încadrare au făcut domnii procurori, că au făcut în „trafic de influenţă”, este decizia dumnealor. Dar eu am făcut plângere pentru şantaj. În acele momente ale mele, probabil sub presiunea acestei chestiuni, am avut această slăbiciune.

Distribuie Distribuie Comentarii