Când se vopsesc ouăle roșii de Înălțarea Domnului. Ce se împarte pe 21 mai

Marea sărbătoare creștină Înălțarea Domnului și sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena coincid în 2026, fiind celebrate în 21 mai. Este de asemenea ziua pomenirii eroilor neamului. În popor se păstrează o seamă de tradiții legate de momentul când se vopsesc ouăle și de împărțitul bucatelor.

În 2026, Înălțarea Domnului – sărbătoare cu dată schimbătoare, stabilită la 40 de zile după Paște și Sfinții Constantin și Elena – sărbătoare cu dată fixă, sunt celebrate împreună, pe 21 mai.

În tradiția populară s-au păstrat până astăzi obiceiuri legate de vopsitul ouălor de Înălțare, fiind ultima ocazie din an când se mai poate face asta, dar și de împărțitul bucatelor pentru sufletul celor plecați.

Înălțarea Domnului, cunoscută în popor drept Ispas, este de asemenea ziua în care sunt pomeniți eroii neamului.

Ouăle roșii de Înălțare se vopsesc în dimineața sărbătorii

Înălțarea Domnului este ultima ocazie din an de a mai vopsi ouă roșii (se pot vopsi ouă roșii din săptămâna premergătoare Învierii Domnului și până la Înălțare). Potrivit tradiției păstrate până astăzi în multe zone ale țării, ouăle se vopsesc în chiar dimineața sărbătorii sau în ajunul acesteia, spre deosebire de Înviere, când cei mai mulți creștini ortodocși fac asta în Joia Mare. În tradiția creștină, oul roșu simbolizează sângele vărsat de Iisus Hristos pe cruce, acesta fiind motivul pentru care folosim ouăle roșii de la Înviere și până la Înălțare, ca semn de biruință a vieții asupra morții.

De ce vopsim ouă roșii de Înălțare și ce facem cu ele

Înălțarea Domnului este ultima ocazie din an de a înroși ouă, gestul amintind de sângele vărsat de Iisus. Ouăle înroșite de Înălțare sunt duse apoi la biserică, pentru binecuvântare, ulterior putând fi împărțite pentru pomenirea morților.

În tradiția populară, ouăle roșii au de asemenea puterea de a proteja casa și gospodăria și de a-i feri pe membrii familiei de boli, de aceea se obișnuiește ca din cele înroșite la Înălțare să se păstreze un ou până în anul următor.

În multe zone ale țării se folosește, de Înălțare, formula de salut „Hristos S-a Înălțat!”, urmată de răspunsul „Adevărat S-a înălțat!”, asemănătoare celei de la Paște. Aceleași vorbe le rostesc și cei care ciocnesc ouă roșii de Înălțare. În credința populară există chiar convingerea că cei care ciocnesc ouă de Ispas și se vor întâlni și pe lumea cealaltă.

Ce se dă de pomană la Înălțarea Domnului

Alături de ouă roșii, creștinii împart de Înălțare și bucate pe care le pregătesc la fel ca pentru sărbătoarea Învierii Domnului: cozonac, pască, brânză, plăcinte și preparate de casă, vin, dar și ceapă verde și usturoi verde.

În anumite zone, bucatele amintite se împart împreună cu vase noi (farfurii și căni).

De Înălțarea Domnului, creștinii au grijă să nu se certe sau să poarte supărare. Nu se spun vorbe grele, pentru că sufletul trebuie să fie curat și împăcat.

Sărbătoarea trebuie respectată asemeni zilei Învierii, așa că nu se muncește nici la câmp și nici în gospodărie. Nu sunt permise nici măcar treburi mai ușoare. Nu se spală, nu se coase, fiind o zi dedicată sufletului, nu grijilor lumești.

În unele comunități se obișnuiește de asemenea ca oamenii să ducă la biserică în această zi frunze de nuc și leuștean, care după sfințire se pun la porți sau la ferestre cu rol protector.

Înălțarea Domnului - ziua în care clopotele bat pentru eroii neamului

Înălțarea Domnului este și ziua în care sunt pomeniți eroii neamului, cinstirea și pomenirea eroilor la această dată fiind instituită de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920, ulterior hotărârea fiind consfințită prin deciziile sinodale din 1991 și 2001, când, potrivit basilica.ro, această zi a primit statutul de Sărbătoare Națională Bisericească.

În ziua de Înălțare, la ora 12.00, clopotele tuturor bisericilor de pe cuprinsul Patriarhiei Române vor răsuna în memoria eroilor români.