Politologul Cristian Pîrvulescu a analizat declarațiile recente ale premierului maghiar Viktor Orbán privind relațiile româno-ungare, arătând că ele trebuie citite în cheia dublului său discurs, atât simbolic, dar și strategic.

Declarațiile premierului maghiar Viktor Orbán privind relațiile româno-ungare făcute în interviul realizat la Târgu Mureș pentru cotidianul de limbă maghiară Krónika din Cluj, trebuie citite în cheia dublului său discurs, arată politologul Cristian Pîrvulescu.

Potrivit specialistului în științe politice, discursul său poate fi văzut atât ca unul simbolic, destinat comunității maghiare din Transilvania, și dar și unul strategic, adresat liderilor regionali în contextul noii realități politice din România și al izolării crescânde a Ungariei la nivel european.

Afirmația că „există teme în care interesele se întâlnesc” reflectă o tentativă de recalibrare a relațiilor cu Bucureștiul, arată analistul politic.

„Budapesta, confruntată fiind cu tensiuni persistente în raport cu Bruxelles-ul și cu o retorică tot mai vocală anti-război —-deci, implicit, anti-ucrainene – este în căutare de aliați regionali dispuși să împărtășească, fie și parțial, o agendă suveranistă „moderată”. Totuși, mesajul rămâne profund ambivalent, deoarece pe de o parte Viktor Orbán vorbește despre prudență și convergență în domenii precum economia, securitatea și poziționările europene; pe de altă parte, reafirmă, într-un context memorial, ideea națiunii maghiare transfrontaliere, o temă cu potențial destabilizator în raporturile bilaterale româno-maghiare”, a precizat Cristian Pîrvulescu.

Viktor Orbán, precaut față de liderii politici români

El adaugă că evocarea lui Kincses Előd nu doar ca intelectual maghiar din România, ci ca „un camarad de luptă”, parte a unei „națiuni” care transcende granițele statului român, reînvie o retorică istorică sensibilă, cu multiple reverberații politice.

„În privința relației cu noul președinte român și cu premierul Ilie Bolojan, Orbán adoptă o atitudine precaută, dar deschisă, recunoscând implicit importanța stabilității regionale și nevoia de dialog într-o Europă în criză. Menționarea sprijinului acordat aderării României la Schengen funcționează ca o monedă diplomatică, un fel de semnal că Budapesta dorește să-și păstreze un rol influent în raport cu Bucureștiul, fără a genera, cel puțin momentan, fricțiuni directe”, arată politologul Cristian Pîrvulescu.

George Simion, ținut la distanță

Cristian Pîrvulescu arată că Orbán îl ține la distanță pe George Simion și AUR, deși par aliați pe unele subiecte.

„Clarificarea privind atitudinea față de George Simion este de asemenea semnificativă. Deși liderul AUR pare un aliat ideologic comod pe anumite teme (suveranism, euroscepticism), Orbán pare să privilegieze predictibilitatea în detrimentul radicalismului. „Este foarte bine că maghiarii din România nu colaborează cu extrema dreaptă sau extrema stângă. Ei știu cel mai bine cine le sunt dușmanii.” spune prim ministrul maghiar în interviu. E o delimitare tactică, cu rol dublu, atât pentru menținerea relațiilor cu UDMR, cât și ca semnal de responsabilitate în fața Uniunii Europene”, a precizat analistul politic.

Opoziția liberală din Ungaria, mai vizibilă

Cristian Pîrvulescu a remarcat, de asemenea, faptul că opoziția liberală din Budapesta devine tot mai vizibilă și relevantă, opunându-se deschis lui Orbán.

„În acest context, merită remarcat un eveniment aparent periferic, dar cu valoare simbolică majoră: prezența europarlamentarului român Nicu Ștefănuță în fruntea Budapest Pride — un gest care a revelat nu doar izolare simbolică a Budapestei în raport cu valorile europene dominante, ci și o realiniere subterană a pozițiilor politice în Ungaria. Primarul Budapestei, Gergely Karácsony, a sprijinit evenimentul, consolidându-și profilul ca figură liberală și pro-europeană, în opoziție tot mai clară față de discursul hegemonic al lui Orbán. Vizita lui Ștefănuță, în această lumină, devine o contrapondere diplomatică la mesajul trimis prin discursul de la Târgu Mureș — și semnalează schimbarea de echilibru în politica maghiară, unde opoziția urbană capătă tot mai multă consistență simbolică și internațională”, a precizat profesorul universitar, decan al Facultății de Științe Politice de la SNSPA București.

Potrivit analistului politic, realitatea din sondaje contrazice siguranța afișată de Viktor Orbán în interviu atunci când afirmă că opoziția „rămâne în spate”.

„Péter Magyar, fost insider Fidesz devenit lider al opoziției unite (Tisza Párt), a reușit în doar să coaguleze o platformă de contestare credibilă și în continuă expansiune. În sondajele din iunie–iulie 2025, Tisza conduce sau se află la egalitate cu Fidesz în intenția de vot pentru alegerile europarlamentare și cele generale. Sprijinul său provine în special din mediul urban, din clasa de mijloc, diaspora și segmentele moderate care resping atât extremismul, cât și corupția sistemică. Magyar capitalizează pe oboseala socială acumulată după 15 ani de hegemonie Fidesz, promițând restaurarea statului de drept, apropierea de Bruxelles, refacerea încrederii între stat și cetățean”, afirmă Cristian Pîrvulescu.

Concluzia este cât se poate de clară, adaugă acesta.

„În ciuda accentelor nostalgice și identitare, discursul lui Viktor Orbán transmite o ofertă de colaborare. Este o manevră calculată, menită să deschidă un canal de comunicare cu noii lideri de la București, dar și să repoziționeze Ungaria într-un context regional volatil, într-o Europă marcată de crize suprapuse și alianțe în continuă reconfigurare”, a precizat Cristian Pîrvulescu.