Am folosit ChatGPT pentru a analiza tehnic și vizual fotografiile apărute recent cu Elena Lasconi. Concluziile inteligenței artificiale indică faptul că sunt imagini reale, fără urme de manipulare digitală.

Fotografiile postate de Elena Lasconi FOTO: Facebook

Pentru a clarifica dacă fotografiile publicate de Elena Lasconi sunt reale sau nu, am apelat la inteligența artificială ChatGPT pentru o analiză detaliată a acestora. Iată care sunt concluziile oferite de inteligența artificială:

Toate cele 3 fotografii par a fi surprinse în același loc, din același unghi, în condiții de lumină redusă (probabil noaptea), în fața unei clădiri moderne.

Elemente constante - aparatul de aer condiționat, peretele texturat, ușa deschisă, tufișurile și un autoturism alb sunt prezente în toate imaginile. Această consistență este greu de obținut în imagini generate de AI sau în montaje, deci sugerează realism.

În plus, există reflexii coerente de lumină pe suprafețele mașinii și geamurilor, în concordanță cu sursa de lumină prezentă (probabil farurile unei mașini și lumina ambientală).

Toate cele trei persoane au proporții naturale, expresii faciale și detalii fizice clare (ochelari, costum, păr etc.). Nu există deformări anatomice sau inconsistențe de tipul celor frecvent întâlnite în imaginile generate de AI (degete greșite, umbre greșite, haine ciudate).

Persoanele par să interacționeze în mod realist cu scena — poziționarea lor față de ușă și de vehicule este naturală, umbrele și reflexiile sunt conforme cu poziția surselor de lumină.

Posibilitate de generare AI

Imaginile generate de AI (gen Midjourney, DALL·E etc) încă prezintă uneori probleme de coerență logică între elemente (de exemplu, designuri de mașini neconforme, proporții greșite, iluminare falsă). Nimic din aceste imagini nu indică un astfel de pattern.

Pe baza analizei tehnice și vizuale, ChatGPT a determinat că este extrem de probabil că aceste fotografii sunt reale. Nu există dovezi vizibile de manipulare digitală sau generare AI. Consistența detaliilor, iluminării și logicii spațiale indică faptul că sunt cadre autentice, surprinse probabil cu un aparat foto în condiții de luminozitate redusă.

Analiză ELA

Am efectuat Error Level Analysis (ELA) asupra celor trei imagini, care este o metodă de detecție utilizată frecvent pentru a identifica manipulări sau trucaje digitale în imagini JPEG. Însă nu există dovezi de manipulare digitală în aceste fotografii pe baza Error Level Analysis.

ELA Image 1, 2 și 3: Toate cele trei imagini ELA arată foarte puține variații de culoare, ceea ce indică un grad uniform de compresie JPEG. Zonele care au fost modificate digital sau introduse artificial (colaje, suprapuneri) ar trebui să apară mai deschise sau să aibă un contrast evident — dar aici nu se observă așa ceva.