Cât de posibilă e o candidatură a Maiei Sandu la președinția României? Expert în leadership european: „E o proiecție politică ce merită explorată”

Maia Sandu și-a reafirmat susținerea pentru ideea unirii cu România. În timp ce românii sunt tot mai nemulțumiți de liderii politici ai țării, ideea că într-o zi România ar fi condusă poate chiar de Maia Sandu ar putea să nu fie o himeră. Politologul Radu Albu Comănescu, de la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, explică, pentru „Adevărul”, în ce context ar putea fi posibil acest lucru.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a revenit cu declarații despre unirea cu România. După ce în urmă cu câteva săptămâni, liderul de la Chișinău afirmase că ar vota pentru unirea cu România, acum ea a revenit cu o declarație interesantă. De această dată, ea a vorbit cu publicația franceză Le Monde.

,,Ceea ce îmi doresc eu pentru Republica Moldova este să fim în pace și siguranță și să rămânem parte a lumii libere. Acest lucru poate fi asigurat prin aderarea la Uniunea Europeană sau, eventual, ar putea fi asigurat dacă Republica Moldova ar fi sub protecția României”, a spus Maia Sandu, dar a adăugat și că momentan ideea unirii cu România nu are o majoritate în Republica Moldova.

„Pentru prima opțiune avem sprijinul majorității cetățenilor, lucru pe care l-am văzut la referendum. Pentru a doua opțiune, care ne-ar putea garanta atât pacea, cât și apartenența la lumea liberă, nu există, deocamdată, o majoritate. Suntem o țară democratică și mergem strict după decizia cetățenilor”, a mai afirmat Maia Sandu.

Miza cea mare pentru Maia Sandu și pentru Republica Moldova ar fi întâi de toate integrarea europeană. Țara de dincolo de Prut ar putea deveni parte a Uniunii Europene în următorii ani, iar Bruxelles-ul a arătat o deschidere importantă în acest sens, la fel ca în cazul Ucrainei. De altfel, cele două țări vecine candidează la braț și speră să facă parte din Uniunea Europeană peste câțiva ani. „Pentru noi, aderarea la Uniunea Europeană nu este doar un vis, ci o strategie de supraviețuire ca stat democratic”, a punctat Maia Sandu, în cadrul aceluiași interviu pentru presa din Franța.

Un simbol în Moldova și România

Declarațiile Maiei Sandu vin într-un moment în care românii se îndoiesc tot mai mult de leaderhipul politicienilor din țară. De altfel, Maia Sandu este apreciată în România și chiar dacă nu există neapărat sondaje cu privire la susținerea de care ar beneficia în cazul unei candidaturi pentru Cotroceni, nu există date care să arate că acest lucru ar fi imposibil.

Aflată la al doilea mandat de președinte în Republica Moldova, Maia Sandu este și cetățean român. Asta înseamnă că ulterior ar putea să candideze la alegerile din 2029, în România. De altfel, candidatura sa nu ar fi nici măcar condiționată de unirea Republicii Moldova, în condițiile în care ea deține cetățenia României.

„Adevărul” a abordat acest subiect cu politologul Radu Albu Comănescu, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Profesorul Radu Albu Comănescu este expert în politici și leaderhip european și diplomație, iar la universitatea clujeană mai predă materii strâns legate de designul instituţional al Uniunii Europene, construcţie europeană, teorii ale integrării, guvernanţă și politici executive.

O proiecție politică ce merită explorată

În opinia sa, o eventuală candidatură a Maiei Sandu peste ani nu este deloc imposibilă, mai ales în contextul dat. Totuși, președinta Republicii Moldova nu ar avea o misiune facilă, chiar dacă în general beneficiază de multă simpatie în România.

„Aceasta este o proiecție politică ce merită explorată, pentru că trăim într-un context în care nu știm ce schimbări pot apărea de la un an la altul. Dar să spunem așa: într-adevăr, doamna Maia Sandu are cetățenie română și teoretic ea poate candida cu o anumită susținere politică la poziția de președinte, dar va trebui să convingă un electorat dublu în acest caz, dacă ar fi în cadrul unei uniuni, sau electoratul românesc, dacă ea folosește doar aripa românească a dublei cetățenii. Să o convingă într-un fel care va fi un pic mai dificil, pentru că după ce s-a trecut prin soluția Nicușor Dan pentru a salva o anumită europenitate, cred că electoratul ar fi mult mai puțin dispus să repete același scenariu doar de dragul de a menține o linie de afiliere la Bruxelles și la spațiul euroatlantic”, spune Radu Albu Comănescu.

Pe de altă parte, o candidatură după 2028 a Maiei Sandu, în România, ar mobiliza și forțe opuse. Practic, Maia Sandu ar întâmpina și o opoziție puternică, iar dușmanii săi politici ar acuza-o de oportunism politic și ar căuta imediat să-i atace punctele slabe.

„Și atunci campania ei ar fi mult mai dificilă și, fără îndoială, ar aduce o serie întreagă de discuții legate de activitatea ei politică, susținerea pe care o are deja în Republica Moldova sau care îi lipsește. Că știm bine, alegerile au fost cu un mic efort. Deși a avut succes în alegerile din 2024, a venit cu un mic hop, a trebuit stimulată partea pro-europeană într-un fel în care probabil optimiștii nu considerau că ar mai fi necesar. Deci există acolo suficientă rezistență încât să creeze pe plan local mai multă rezistență”, mai spune el.

De ce stagnează „zidul anti-drone” al UE: Polonia acționează, România rămâne în urmă

În cazul în care România și Republica Moldova nu vor ajunge să se unească, o eventuală candidatură a Maiei Sandu nu ar fi simplă, dar nici imposibilă. Însă mai întâi, ea ar trebui să își construiască o carieră politică și la București, pentru a beneficia de șanse cât mai mari.

În ce condiții ar putea decide Maia Sandu să candideze și la București

„Maia Sandu ar alege probabil această variantă doar dacă ar avea o susținere importantă politică, și este destul de greu. Electoratul de acum este puțin probabil să o accepte. Nu e deloc sigur pentru că electoratul, pe lângă că probabil ar percepe această filtrare a Maiei Sandu în politica românească drept o nouă tentativă de a recurge la — indiferent de nume — cineva care să reprezinte Europa, ea trebuie să-și construiască poziția de om politic în România”, explică Radu Albu Comănescu.

Situația ar fi ceva complicată, iar Maia Sandu ar avea nevoie de o capacitate serioasă de ase adapta și a se conecta la un alt electorat. Practic, chiar dacă beneficiază de multă simpatie în România, ea ar fi nevoită să pornească din nou de la început, ceea ce ar însemna un consum de energie enorm.

„România înseamnă alte realități, alt discurs, altă narațiune și altă conectare la electorat decât o presupune Republica Moldova. Este o țară mult mai mare, cu probleme care uneori merg mult mai adânc. Și, bun, într-adevăr, sunt destul de mulți români cei care observă eficiența ei într-o serie de relaționări cu exteriorul sau pe linie diplomatică, sau inclusiv capacitatea guvernării pe care o prezidează de a bloca multe din inițiativele duse prin războiul hibrid de către Rusia. Dar, încă o dată, Republica Moldova este o altă țară, cu o populație mai mică, cu o dinamică politică și culturală pe care ea o cunoaște. Și atunci e mai greu de transpus acest model la o țară cu 19 milioane, cu o diasporă de complet altă natură și cu o greutate care nu se găsește în același fel în Republica Moldova. Va fi dificil dacă ar fi să intre și nu cred că, deocamdată, fără să-și construiască o poziție în politica românească, domnia sa ar putea fi aleasă președinte”, crede profesorul clujean.

Pe de altă parte, Maia Sandu ar putea să fie liderul așteptat de o țară întreagă și să beneficieze de sprijinul unor partide importante.

Ar găsi susținere, dar și multă opoziție

„Ar fi posibil să convingă anumite partide, să i se ofere o anumită susținere, chiar o susținere importantă. Numai că și aici este complicat, iar noi am văzut partide care își schimbă opțiunile foarte rapid și renunță la prezidențiabili. În cazul doamnei Maia Sandu, asta depinde și de cum evoluează politica la noi. Ce va conta cu adevărat, în schimb, este să crească ea ca personaj politic românesc pe un soclu suficient de mare încât să poată deveni o miză electorală și o miză de câștig la Cotroceni”, mai spune profesorul clujean.

Cine mai poate convinge SUA și Iran să ia loc la masa negocierilor. „Și-a construit o relație foarte bună cu Trump”

Dacă Maia Sandu este cetățean român și este româncă, în România au existat cazuri în care cetățeni străini au fost votați și și-au construit aici o carieră politică serioasă. Două bune exemple ar fi Dominic Fritz, actualmente primar al orașului Timișoara, dar și Clotilde Armand, care a fost primarul Sectorului 1 în București. Radu Albu Comănescu nu crede însă că Maia Sandu ar trebui comparată cu cei doi politiceni.

„Există o mare diferență: Dominic Fritz este prezent în România din 2003, Clotilde Armand a petrecut mult timp în România. Dominic Fritz e primar. Doamna Maia Sandu ar avea nevoie de timp bun să-și construiască figura politică, să fie cunoscută și să nu fie tratată ca o oportunistă din Republica Moldova care vrea putere în România”, consideră Radu Albu Comănescu.

Nu e clar dacă românii sunt pregătiți să aibă un președinte femeie

Nu în ultimul rând, România nu a avut până acum niciun președinte femeie și este greu de estimat dacă românii ar fi gata să facă această schimbare la nivel de mental colectiv.

„Dificultatea este că până acum nu am văzut o mare deschidere a electoratului românesc către ideea de președinte femeie și s-ar putea să înceapă o serie de relații dificile, mai ales ținând cont de originea ei. Deci, nu e ușor de dat un răspuns, pentru că va trebui să vedem cum și-ar construi doamna Maia Sandu poziția de om politic în România înainte de a putea vedea cum își gestionează resursele de carismă. Apoi, depinde cum își va gestiona aceste resurse de carismă. Pe de altă parte, nu putem nici să spunem că nu ar avea șanse sau că scenariul ar fi unul fantezist. Rămâne însă să vedem dacă și în ce fel se va ajunge aici. Dacă este să fim sinceri, politica este plină de surprize, iar în toți acești ani am avut destule surprize, unele mai mari decât dacă doamna Sandu ar decide să candideze”, încheie Radu Albu Comănescu.