Numele fostului premier Dacian Cioloș este vehiculat pentru șefia SRI sau SIE. Expertul în securitate Hari Bucur Marcu consideră că înainte de orice ar trebui făcută o reformă a serviciilor de intelligence și punerea lor sub control civil. În ceea ce-l privește pe Cioloș, expertul consideră că acesta nu ar avea expertiză în domeniu.

Dacian Julien Cioloș ar putea fi numit în funcția de șef al Serviciului Român de Informații (SRI) sau al Serviciului de Informații Externe (SIE), conform unor surse politice . Fost premier al României între 2015 și 2017, Cioloș are studii în România la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, iar ulterior a urmat cursurile Școlii Naționale de Agronomie din Montpellier, Franța.

Cine e Dacian Cioloș

El a lucrat mai mulți ani la Direcția Generală pentru Agricultură de la Bruxelles, apoi în cadrul Delegației Comisiei Europene în Romania (2002-2003). De profesie inginer horticultor, Dacian Cioloș a devenit în 2009 comisar european pentru Agricultură, iar în România a fost ministru al Agriculturii, șef de grup politic în Parlamentul European și europarlamentar REPER. Totodată, a fost președinte USR PLUS (octombrie 2021-februarie 2022), co-fondator și președinte al Partidului Libertate, Unitate, Solidaritate (PLUS), și co-fondator al Platformei România 100.

Dacian Cioloș este și unul dintre politicienii cu imagine bună, inclusiv în Occident, iar presa a scris de-a lungul timpului despre relațiile sale excelente cu politicieni importanți din Franța, inclusiv cu președintele Emanuel Macron.

De altfel, cel mai important succes în plan politic a fost pentru Dacian Cioloș numirea în funcția de comisar european pentru Agricultură în 2009, în Comisia Europeană condusă pe atunci de Jose Manuel Barroso.

Convins de Bolojan să revină în politică

Relațiile sale apropiate cu Franța au fost speculate de adversarii politici, dar și de o parte a presei din Franța și Germania. Ziarul francez L'Humanite a scris chiar că Dacian Cioloș ar fi fost „al doilea comisar european francez”, sugerând că ar fi reprezentat la Bruxelles în primul rând interesele Franței.

După eșecul REPER la alegerile europarlamentare și locale din 2024, în care partidul său nu a trecut pragul electoral, Dacian Cioloș și-a asumat înfrângerea și a anunțat că se va retrage o perioadă din viața politică. Totuși, nu a stat mult timp departe. În timpul mandatului interimar al lui Ilie Bolojan la Cotroceni, Cioloș a fost numit consilier onorific, iar acum este unul dintre consilierii președintelui Nicușor Dan. Nu întâmplător numele său este acum luat în calcul pentru șefia SRI sau SIE.

Numirea lui Cioloș la SRI sau SIE, contestată de un expert în controlul democratic asupra serviciilor

Expertul în politici de securitate Hari Bucur Marcu este rezervat în privința lui Dacian Cioloș ca șef al unui serviciu secret. Românul a fost mulți ani unul dintre experții Centrului pentru Controlul Democratic al Forţelor Armate de la Geneva (DCAF) și a oferit expertiză unor țări pentru a stabili controlul democratic asupra propriilor servicii de intelligence. Nu și în România, țară care, spune Hari Bucur Marcu, a evitat până acum reformarea profundă a serviciilor de intelligence. Drept urmare, serviciile nu se supun niciunui control civil și sunt cel mult la dispoziția președinților. În același timp, Dacian Cioloș este inginer horticultor și pare greu de crezut că ar avea o expertiză într-un domeniu atât de complicat precum cel al serviciilor.

„Nu e corect să pui un militar în fruntea SRI și SIE și să pretinzi că va controla civil un serviciu militarizat. Viitorii directori ai serviciilor ar trebui să aibă expertiză în politici de securitate și relații internaționale. Nu am nimic personal cu Dacian Cioloș, dar nu e omul potrivit pentru asta. Aș spune că dacă va fi numit, va fi o numire formală”, spune Hari Bucur Marcu.

În opinia sa, România ar trebui să treacă urgent la reformarea serviciilor de intelligence, cu atât mai mult cu cât acestea și-ar fi dovedit, consideră el, limitele în timpul alegerilor din 2024.

„Lucrurile astea sunt exact pe dos față de cum ar trebui să fie. În sensul în care controlul democratic asupra serviciilor secrete este o chestiune foarte serioasă, dar care a fost compromisă complet în ultimele mandate de președinții Băsescu și Iohannis. De 20 de ani noi ne jucăm cu serviciile astea secrete ca și când ar fi serviciile noastre particulare de informații cu care să spionăm opozanții politici sau să ne facă rost de medicamente ieftine din străinătate sau chestii de genul ăsta, culminând cu faptul că în ultima perioadă, substanțial în ultima perioadă a mandatului lui Iohannis, acesta nici măcar nu s-a mai obosit să salveze aparențele și să pună pe cineva în funcție, ci a mers pe interimari”, este principala obiecție a lui Hari Bucur Marcu.

România se pretinde democrație, dar refuză reforma serviciilor de intelligence

Situația ar fi cu atât mai gravă cu cât România se pretinde membru deplin al UE și NATO și țară democratică, dar nu respectă un principiu de bază, acela al separării puterilor și a controlului civil asupra serviciilor de intelligence.

„Din 1989 și până azi nu a fost niciun fel de control civil. Asta vede că nu este un director civil, nu putea să fie niciun control civil asupra serviciului român de informații, care este militarizat. Vorbim de un serviciu militarizat care are și propriile trupe. Și e foarte grav fiindcă poate să facă exact ce vrea cu aceste trupe, fără să se supună niciunui control civil. Cei din servicii își dau singuri misiuni, își asigură singuri resursele, inclusiv resurse financiare din sursele pe care nu le dezvăluie altora și așa mai departe. În condițiile astea, când numești un director politic, dar care nu știi sigur dacă nu cumva face parte dintr-un alt serviciu sau nu știi măcar dacă are habar de treaba asta... Ca să nu mai vorbesc de faptul că nu are mandat. Nu are cine să-i dea mandat. Cine să-i dea mandat directorului SRI? Cei din comisiile de control SRI de la Parlament, care sunt toți oamenii lor, pe care i-au umplut de diplome de doctor în informații. Îmi vine să râd, vă rog să mă credeți. Suntem exact ca pe vremea generalului Oprea. Șeful SRI e numit de membrii ai Academiei de Științe ale Securității Naționale patronate de Oprea. Mă rog, eu pe Cioloș îl știam ca politician, dar dacă va accepta această numire înseamnă că știe el de ce o face”, mai spune Hari Bucur Marcu.

Expertul încheie cu un sfat: „Până când nu vom avea un control civil asupra serviciilor de intelligence, așa cum există în toate țările democratice, nu ne vom face bine, indiferent cine va fi în fruntea serviciilor. Problema e că în România se vorbește timid doar despre controlul democratic al serviciilor militarizate, dar nu se fac niciun fel de cursuri și nu există ONG-uri și figuri puternice care să atragă atenția asupra acestei anomalii, nu există monitorizări independente. Soluția ar fi cu totul alta, dar se evită reforma”, încheie Hari Bucur Marcu.

Cine e Hari Bucur Marcu

Hari Bucur Marcu a fost Associate Senior Fellow pentru politica de apărare la Centrul de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate (DCAF), consilier în Ministerul Afacerilor Externe pentru înființarea Centrului de Reconstrucție Post-Conflict, coordonatorul academic al Centrului de Studii NATO din București, ofițer responsabil cu aspectele miliare ale NATO și alte funcții în Armata României.

De la trecerea în rezervă în primăvara anului 2003, Hari Bucur-Marcu și-a consolidat reputația de expert internațional în problemele edificării instituțiilor de apărare, politicilor de apărare și alianțelor militare, în special NATO, precum și reformei sectorului de securitate.

El este autorul cărții Essentials of Defence Institution Building, apărută la Viena în engleză și tradusă și în franceză, precum și primul editor al volumului Defence Management – An Introduction, apărut la Geneva, în engleză și tradus în armeană, franceză, georgiană, rusă, spaniolă, turcă și ucrainiană. El este, de asemenea, autorul mai multor capitole în cărți și articole care abordează teme de planificare financiară, politicile publice de informare, instruire pentru politicile de apărare, transparența privind apărarea, instituționalizarea evaluării riscurilor de securitate și altele asemenea. El a publicat un kit de auto-evaluare pentru instituționalizarea apărării, la Geneva, în engleză și tradus în rusă și ucrainiană.

A organizat cursuri și seminarii și a contribuit la conferințe, seminarii și ateliere de lucru în Armenia, Azerbaidjan, Belgia, Bulgaria, Croația, Georgia, Germania, Republica Moldova, România, Slovacia, Elveția, Turcia, Ucraina, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite și Statele Unite ale Americii. A făcut parte din echipe de experți internaționali care au vizitat Armenia, Azerbaidjan, Republica Moldova și Ucraina și a consiliat armatele acestor state, inclusiv pe cea ucraineană.