Cele trei proiecte de legi ale Justiţiei care se află miercuri pe masa Guvernului sunt "garantul" independenţei procurorilor şi judecătorilor, a afirmat ministrul Cătălin Predoiu, în deschiderea şedinţei Cabinetului Ciucă.

Cătălin Predoiu, despre legile Justiției FOTO Inquam Photos

„Legile Justiţiei - legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, privind organizarea judiciară şi privind statutul CSM - sunt fundamentale pentru cariera judecătorilor şi procurorilor, funcţionalitatea instanţelor şi Parchetelor noastre, dar şi a CSM, garantul independenţei Justiţiei potrivit Constituţiei, după părerea mea, cea mai importată instituţie în această 'constelaţie' de instituţii care au atribuţii în sistemul judiciar. Aceste trei legi sunt fundamentale pentru Justiţie şi asta explică probabil şi dificultăţile din ultimii ani cu privire la cristalizarea unor proiecte care să îmbunătăţească şi dezbaterile aprinse care au însoţit întotdeauna discutarea proiectelor de modificare a Legilor Justiţiei", a explicat Predoiu.

Ministrul Justiţiei a subliniat că a urmărit în acest demers câteva principii fundamentale, decantate din discuţiile pe care le-a avut cu judecătorii şi procurorii, cu reprezentanţii lor, cu societatea civilă. În primul rând, a menţionat el, este vorba despre independenţa Justiţiei, respectiv independenţa judecătorilor şi procurorilor, precum şi de separarea carierelor de judecători şi procurori, ţinând cont de funcţiunile constituţionale ale fiecăreia dintre aceste profesii.

Un alt principiu urmărit a fost responsabilizarea Justiţiei în raport cu propriile rezultate, cu propria funcţionalitate, la care se adaugă întărirea coerenţei unor dispoziţii şi creşterea eficienţei sistemului judiciar prin asumarea de responsabilităţi, a precizat Predoiu.

„Cred că sistemul nostru judiciar a ajuns la o maturitate în a-şi recunoaşte propriile vulnerabilităţi, în a le aborda. Dezbateri cu controverse, dar în orice caz într-un sens constructiv este ceea ce am constatat pe parcursul acestor ultime 10 luni de discuţii cu reprezentanţii judecătorilor şi procurorilor. (...) Prescripţia răspunderii disciplinare a crescut de la doi la trei ani. Am consolidat Inspecţia Judiciară şi am întărit rolul secţiei pentru procurori a CSM în desemnarea propunerilor pentru funcţiile de rang înalt în cadrul comisiei care urmează să funcţioneze la Ministerul Justiţiei în acest scop. (...) Am uniformizat regulile privind cooptarea procurorilor în cele două unităţi specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv DNA şi DIICOT. Existau diferenţe care nu erau justificate", a detaliat ministrul.

Predoiu: „Depinde foarte mult de modul în care aceste legi se vor așeza în practică și vor funcționa

Potrivit acestuia, a fost subliniat, totodată, în proiectele propuse, rolul important, esenţial pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îl are în sistemul judiciar, ţinând cont de reprezentanţii din sistem.

„E un început de drum, depinde foarte mult de modul în care aceste legi se vor aşeza în practică şi vor funcţiona. (...) Aş vrea să afirm, cu legile pe masă, că niciun articol din aceste trei legi, niciun alineat, nicio interpretare, nicio nuanţă nu afectează cu nimic obligativitatea Curţii Constituţionale, aşa cum o stabileşte art. 147, alin. 4 din Constituţia României. Deciziile CCR, odată publicate în Monitorul Oficial, au carcater general de obligativitate şi se produc efecte numai pentru viitor. (...) Temerea că prin aceste legi noi aducem atingere caracterului obligatoriu al deciziilor CCR este, conform textelor, nejustificat", a susţinut Cătălin Predoiu.

În proiectele de lege există, potrivit ministrului, un întreg capitol consacrat răspunderii disciplinare, atât pentru judecători, cât şi procurori. Sunt propuse texte care stabilesc răspunderi în caz de încălcare nu numai a deciziilor CCR, dar şi a prevederilor obligatorii ale legii, a detaliat el.

De asemenea, a adăugat Predoiu, nicio prevedere nu se referă la raporturile Românie cu Comisia Europeană.

„Nu s-a pus problema ca noi să redactăm aceste legi cu Comisia Europeană. S-a pus problema unui exerciţiu normal, democratic, firesc, suveran cu partenerii noştri europeni în care am dezbătut idei, principii şi s-a urmărit compatibilizarea acestor legi cu nevoile magistraturii. (...) Nu se exclude rolul Parlamentului, acolo se va stabili finalul, cum vor arăta legile pe baza acestor propuneri", a completat ministrul Justiţiei.