Câți bani poți scoate din hainele nepurtate și ce comisioane îți iau platformele
Hainele uitate în șifonier pot fi revândute pe platforme online Foto: Pixabay
Fenomenul acumulării de haine inutile este confirmat de raportul „State of Style”, publicat de organizația britanică Oxfam în septembrie 2026. Potrivit cercetării, 32% dintre piesele vestimentare aflate în șifonierele britanicilor nu au fost îmbrăcate deloc pe parcursul ultimului an.
Studiul scoate la iveală și mecanismul din spatele acestor achiziții impulsive: 57% dintre participanți recunosc că deciziile lor de cumpărare sunt influențate de rețelele sociale. Mai mult, 64% dintre respondenți au ajuns să cumpere haine pe care nu plănuiau să le ia, doar pentru că le-au văzut în magazine online, aplicații sau pe platformele sociale. Această discrepanță dintre ritmul alert al cumpărăturilor și folosirea reală a garderobei alimentează piața second-hand, care devine o alternativă la aruncarea sau depozitarea inutilă a lucrurilor.
Costul real al unei garderobe nefolosite
Dincolo de spațiul ocupat degeaba în locuință, păstrarea articolelor nepurtate înseamnă bani blocați fără niciun beneficiu practic. Pornind de la evaluarea propriului șifonier, specialistul în educație financiară Adrian Asoltanie a explicat acest impact financiar într-un text publicat de Adevărul în septembrie 2025.
„O rochie de 700 lei purtată de 10 ori e mai ieftină decât o rochie de 300 lei niciodată purtată. Cumpărați și purtați responsabil!”, arăta expertul la acel moment, punctând totodată dimensiunea risipei: „La groapa de gunoi nu ajung doar hainele noastre, ci banii noștri și bucăți din viața și din munca noastră”.
Pentru a identifica rapid piesele de care te poți lipsi, Asoltanie propunea câteva reguli practice. O variantă este golirea completă a dulapului și repunerea pe rafturi doar a acelor haine pe care proprietarul chiar intenționează să le mai îmbrace. O altă tehnică presupune așezarea tuturor umerașelor în același sens și întoarcerea lor doar pe măsură ce hainele sunt purtate; după șase luni, articolele de pe umerașele rămase în poziția inițială pot fi triate pentru reciclare, donare sau vânzare. De asemenea, specialistul sugera aplicarea principiului „one in, one out”, prin care orice achiziție nouă obligă la eliminarea unei piese vechi din garderobă.
Comparație între platforme: unde vinzi și cât îți rămâne
Românii care vor să își recupereze o parte din cheltuieli au la dispoziție aplicații dedicate, site-uri de anunțuri generale sau grupuri pe rețelele sociale, precum Vinted, Remix, OLX și Facebook. Alegerea depinde de timpul pe care vânzătorul este dispus să îl aloce pentru poze, descrieri și livrare, dar și de comisioanele fiecărei platforme.
Vinted se adresează celor care vor să păstreze integral banii obținuți pe haine, încălțăminte sau accesorii. Conform regulamentului aplicației, listarea și vânzarea nu implică niciun comision pentru cel care vinde. Concret, dacă o pereche de pantofi se vinde cu 150 de lei, proprietarul încasează toți cei 150 de lei, întrucât taxa de protecție și livrarea sunt suportate separat de cumpărător. În schimb, vânzătorul își asumă tot efortul logistic: fotografierea articolelor, redactarea anunțurilor, negocierea prețului prin mesaje și expedierea coletelor.
Remix oferă o abordare complet opusă prin serviciul său Wear&Share, ideală pentru cei care nu vor să gestioneze singuri anunțurile. Proprietarul doar expediază hainele către companie, iar aceasta preia evaluarea, listarea și vânzarea produselor acceptate. Totuși, comoditatea vine cu un cost ridicat și cu reguli stricte privind acceptarea sau returnarea articolelor nevândute. Potrivit tarifelor valabile din 30 septembrie 2026, procentul care îi revine proprietarului din prețul final pleacă de la doar 10% (pentru articole vândute sub 40 de lei) și urcă până la maximum 55% (pentru piese care depășesc 250 de lei). Astfel, o rochie vândută pe platformă cu 120 de lei îi aduce proprietarului doar 54 de lei (45% din valoare), în timp ce pentru un produs vândut cu 200 de lei, câștigul este de 100 de lei.
OLX rămâne o soluție potrivită mai ales pentru piese vestimentare cu valoare mai mare, cum ar fi costumele, rochiile de ocazie, paltoanele sau încălțămintea de firmă. Utilizatorii comunică și negociază direct cu potențialii clienți. Deși publicarea anunțurilor este gratuită într-o anumită limită, depășirea pragului sau achiziționarea pachetelor de promovare implică taxe suplimentare, în funcție de categorie, costuri care vor diminua profitul final dacă produsul se vinde.
Facebook Marketplace și grupurile tematice (axate pe anumite localități, haine second-hand sau produse pentru copii) facilitează tranzacțiile locale și predarea personală. Atunci când plata și livrarea se stabilesc direct între părți, fără intermediari, nu există comisioane standard. Vânzătorul trebuie însă să se ocupe de tot procesul și să fie extrem de precaut: pentru a evita fraudele, este esențial să nu acceseze linkuri de plată trimise de persoane necunoscute și să verifice intrarea banilor în cont înainte de a preda sau expedia coletul.
Așteptări vs. realitate la calculul câștigurilor
Sumele care pot fi recuperate dintr-un șifonier depind de volumul de haine scoase la vânzare, de condiția lor și de cât este dispusă piața să ofere. La un calcul simplu, zece articole vândute cu o medie de 50 de lei bucata generează 500 de lei brut, sumă din care se scad eventualele comisioane sau taxe de promovare.
Cele mai mari șanse de vânzare le au hainele cu etichetă, cele în stare impecabilă, confecționate din materiale durabile sau care poartă semnătura unor branduri populare. Chiar și așa, prețul de listare trebuie adaptat la ofertele similare de pe piața second-hand, nu la suma cheltuită inițial în magazin. Revânzarea eliberează spațiu și recuperează o parte din bani, însă nu transformă garderoba într-o afacere profitabilă, întrucât diferența dintre prețul de achiziție și cel de revânzare rămâne, în majoritatea cazurilor, o cheltuială nerecuperabilă.
Explorează subiectele:
