Cazul Toma Cuzin: de ce Occidentul impune tratament pe lângă dosarul penal
Reținerea actorului Toma Cuzin, interpretul lui Firicel din „Las Fierbinți”, după ce analizele medico-legale au indicat prezența drogurilor în urma unui accident rutier, deschide o dezbatere esențială despre modul în care statul român gestionează astfel de situații. Experții avertizează că simpla pedepsire penală este insuficientă și că, spre deosebire de România, sistemele occidentale obligă șoferii prinși sub influența substanțelor interzise să urmeze programe stricte de evaluare și reabilitare medicală.
Actorul Toma Cuzin, cunoscut pentru rolul lui Firicel din serialul „Las Fierbinți” Foto: arhivă
Incidentul care l-a adus pe Toma Cuzin în fața anchetatorilor a avut loc luni, 12 octombrie, în jurul orei 18:45, pe raza comunei Peretu din județul Teleorman. Conform datelor comunicate de Inspectoratul de Poliție Județean Teleorman, actorul în vârstă de 49 de ani nu ar fi păstrat distanța regulamentară în mers, lovind autoturismul din fața sa. Deși coliziunea s-a soldat doar cu pagube materiale, rezultatele analizelor medico-legale ale probelor biologice au indicat prezența substanțelor interzise. În consecință, polițiștii au decis reținerea lui Cuzin pentru 24 de ore, dosarul fiind instrumentat sub coordonarea unui procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Roșiori de Vede.
Cum abordează justiția din Occident vedetele prinse drogate la volan
Situația în care se află actorul român nu este unică pe plan internațional, însă modul în care statele vestice gestionează astfel de spețe diferă fundamental de abordarea autohtonă. În țări precum Statele Unite, Marea Britanie sau Germania, șofatul sub influența stupefiantelor este tratat simultan ca o infracțiune și ca o problemă de ordin medical, iar deciziile judecătorești reflectă această dublă perspectivă.
În SUA, accentul cade pe reabilitarea obligatorie, nu doar pe sancțiuni financiare. Un exemplu elocvent este cel al cântăreței Britney Spears, care și-a recunoscut vinovăția după ce a fost oprită în trafic, în California, conducând sub influența alcoolului și a drogurilor. Înțelegerea cu autoritățile a obligat-o să parcurgă un program de trei luni destinat celor aflați la prima abatere de acest tip (DUI), să accepte testări chimice regulate și să își continue terapia pentru abuzul de substanțe. Procurorul care a instrumentat cazul a punctat: „Scopul nostru nu este doar să tragem la răspundere indivizii, ci să sprijinim schimbarea comportamentului pe termen lung prin tratament și reabilitare.” În plus, avocatul Mitchell Schuster a subliniat că magistrații și anchetatorii apreciază demersurile asumate de recuperare, precizând că „inculpații obțin un avantaj dacă recunosc voluntar nevoia de tratament înainte de a fi obligați să o facă.”
În Marea Britanie, pedepsele variază de la muncă în folosul comunității până la detenție, dar includ constant componenta de tratament. Pentru infracțiunile uzuale, judecătorii britanici impun adesea un „Drug Rehabilitation Requirement” (cerință de reabilitare pentru droguri), integrat într-o sentință comunitară pe o perioadă de 12 luni, la care se adaugă suspendarea dreptului de a șofa. Regretatul artist George Michael a primit inițial o interdicție de a conduce pe doi ani și 100 de ore de muncă în folosul comunității, după ce a recunoscut că a urcat drogat la volan. Ulterior, la câțiva ani distanță, fiind găsit „dezorientat” la volan în urma unui accident, aceeași instanță i-a aplicat o interdicție de cinci ani și o pedeapsă de opt săptămâni de închisoare — dintre care patru cu executare și patru cu suspendare. La pronunțarea sentinței, magistratul a menționat că a ținut cont de încercările anterioare de reabilitare ale cântărețului.
La rândul său, Germania aplică un mecanism riguros de reevaluare și relicențiere pentru conducătorii auto depistați cu probleme legate de consumul de alcool sau stupefiante. Pentru a-și recupera permisul, șoferii sunt obligați să treacă prin evaluări comportamentale, teste psihometrice și, obligatoriu, să finalizeze un tratament de specialitate.
Explicațiile experților: combinația de substanțe și nevoia de diagnostic
Revenind la cazul lui Toma Cuzin, specialiștii consultați de „Adevărul” atrag atenția că răspunsul autorităților nu ar trebui să se limiteze la întocmirea unui dosar penal, ci să includă evaluarea unei posibile adicții și facilitarea accesului la tratament.
Cătălin Țone, fostul șef al Serviciului Antidrog din cadrul Poliției Capitalei, avertizează că ipoteza unei dependențe trebuie luată în calcul cu maximă seriozitate. „Ar avea nevoie de consiliere, ar avea nevoie de diagnosticare. Nu se exclude posibilitatea existenței unei dependențe, dacă se confirmă acele substanțe în urma analizei probelor biologice”, a precizat acesta.
Expertul antidrog a detaliat și mecanismul din spatele asocierii frecvente dintre cocaină și canabis în astfel de spețe:
„În general, cocaina se consumă pentru că dă acele impulsuri, este un drog puternic stimulant al sistemului nervos central, apoi, în faza de «down», se folosește canabisul pentru așa-zisa liniștire, în vederea evitării tuturor gradelor de sevraj” — Cătălin Țone, fost șef al Serviciului Antidrog din Poliția Capitalei.
Dincolo de statutul de vedetă: dimensiunea clinică a adicției
Atunci când o persoană cunoscută este implicată într-un astfel de incident, opinia publică tinde să se focuseze pe faima acesteia, o abordare pe care experții o consideră eronată. „Și în România, ca și în Occident, drogurile nu iartă pe nimeni, indiferent de poziție socială”, subliniază Cătălin Țone.
La rândul său, psihologul Mihai Copăceanu, doctor în medicină și specialist în adicții, explică faptul că indignarea publică trece adesea cu vederea latura medicală a situației:
„Reacționăm adesea foarte vehement atunci când persoane publice sau personalități încalcă legea pe fondul consumului de substanțe. În astfel de situații, ar trebui să avem în vedere, în primul rând, faptul că utilizarea repetată a unei substanțe, fie că este vorba despre alcool sau droguri, poate conduce la un consum problematic sau chiar la dezvoltarea unei dependențe” — Mihai Copăceanu, psiholog.
Specialistul demontează și prejudecata comună conform căreia un consumator ar putea renunța oricând la droguri doar prin propria voință. „Dependența de substanțe reprezintă o problemă complexă, care nu poate fi soluționată printr-o simplă decizie voluntară, întrucât implică mecanisme neurobiologice și psihologice ce pot afecta capacitatea persoanei de a-și controla consumul”, arată Mihai Copăceanu.
Evident, această realitate medicală nu absolvă pe nimeni de răspundere, întrucât șofatul sub influența stupefiantelor pune vieți în pericol. Însă, subliniază psihologul, intervenția statului trebuie să fie duală, îmbinând rigorile legii cu asistența medicală: „O abordare adecvată presupune înțelegerea mecanismelor asociate consumului problematic și dependenței de substanțe, în locul unei atitudini bazate exclusiv pe condamnare”.
Deficitul politicilor publice din România
Astfel de episoade scot la iveală carențele majore ale sistemului românesc, care nu dispune în prezent de un mecanism echilibrat pentru gestionarea fenomenului drogurilor. Cătălin Țone atrage atenția asupra necesității unei reforme structurale și financiare:
„România trebuie să privească cu îngrijorare, cu atenție și cu efortul de a extinde inclusiv în prim-plan acest fenomen, pentru că acest fenomen se poate combate numai printr-o atenție deosebită, prin întărirea celor trei piloni: prevenire, combatere și tratament, care trebuie să fie proporționale și să fie extrem de bine finanțate și de echilibrat” — Cătălin Țone, fost șef al Serviciului Antidrog din Poliția Capitalei.
În completare, Mihai Copăceanu pledează pentru schimbarea paradigmei instituționale în gestionarea fiecărui caz în parte, astfel încât ancheta penală să fie dublată de o evaluare clinică și de acces la terapie. „Consider că este momentul să acordăm o atenție sporită dimensiunii psihologice și clinice a consumului de substanțe și să evităm stigmatizarea persoanelor care se confruntă cu dificultăți în gestionarea relației cu acestea”, a concluzionat specialistul în adicții.
Explorează subiectele:
