CCR discută pe 21 iunie sesizarea ÎCCJ cu privire la modificările aduse Legii pentru prevenirea şi combaterea terorismului

CCR discută pe 21 iunie sesizarea ÎCCJ cu privire la modificările aduse Legii pentru prevenirea şi combaterea terorismului

Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 21 iunie sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu modificările aduse Legii 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

ÎCCJ a anunţat joi că a sesizat CCR cu privire la modificările aduse Legii 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Într-un comunicat transmis AGERPRES, judecătorii Instanţei supreme arată că sesizează CCR cu privire la dispoziţiile articolului I punctul 1, punctul 26, punctul 28, punctul 31 şi punctul 43 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, precizând că prin caracterul neclar şi imprecis, precum şi prin incertitudinile pe care le creează în materia competenţei de judecată în primă instanţă, încalcă standardele de claritate, precizie şi previzibilitate consacrate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, contravenind articolului 1 alineatul 5 din Constituţie în componenta sa referitoare la calitatea legii.

ÎCCJ precizează că normele de incriminare privind actele de terorism cuprinse în articolul 32 alineatul (1) şi (3) din Legea 535/2004, în forma modificată, care încorporează cerinţa ca fapta să fie săvârşită "în condiţiile articolului 1", nu definesc actele de terorism ca acte care, prin natura sau contextul lor, au potenţialul de a aduce atingere gravă unei ţări sau unei organizaţii internaţionale, ci ca acte care "prezintă pericol public, afectează viaţa, integritatea corporală sau sănătatea oamenilor, ansamblul relaţiilor sociale, factorii materiali, relaţiile internaţionale ale statelor, securitatea naţională sau internaţională".

De asemenea, sursa citată arată că partea introductivă a articolului 3 alineatul (1) din Directiva (UE) 2017/541 nu condiţionează existenţa infracţiunilor de terorism de motivul comiterii acestora, în timp ce în normele de incriminare privind actele de terorism cuprinse în articolul 32 alineatul (1) şi (3) din Legea 535/2004, în forma modificată, este introdusă condiţia suplimentară ca fapta să fie motivată politic, religios sau ideologic, condiţie rezultată din referirea la art. 1, în forma modificată.

În consecinţă, arată Instanţa supremă, normele de incriminare privind actele de terorism prevăzute în articolul 32 alineatul (1) şi (3) raportat la articolul 1 din Legea 535/2004, în forma modificată, prevăd condiţii diferite în raport cu cerinţele stabilite în partea introductivă a prevederilor articolului 3 alineatul (1) din Directiva (UE) 2017/541, nefiind asigurată concordanţa cu aceste prevederi şi îndeplinirea obligaţiei de a le transpune în dreptul intern. AGERPRES


populare
astăzi

1 „Nu mai suntem lăsați să lucrăm cu cel mai competent corp polițienesc din MAI” / Un ofițer din MAI confirmă / Mărturia unui procuror DNA despre cum a ajun…

2 Cine sunt „valorile speciale” cărora le datorăm condamnarea României la CEDO în dosarul Danileț. Cu nume și prenume

3 Stolojan, atac la guvern / „Pensionarii care provin din clasa de mijloc (care a avut venituri salariale între 3.000 și 10.000 mii de lei brut) au puter…

4 Fost șef OMV / România are obligația morală de a da Austriei gazele din Marea Neagră

5 BREAKING Rezultatele necropsiei cadavrului Rodicăi Stănoiu exclud suspiciunea de omor