CCR: Modificările la Legea administraţiei publice încalcă dispoziţiile constituţionale privind principiul autonomiei locale
Curtea Constituţională a României consideră că modificările aduse Legii administraţiei publice locale încalcă dispoziţiile constituţionale privind principiul autonomiei locale, autorităţilor comunale şi orăşeneşti, prefectului, precum şi legii şi principiul securităţii juridice.
Potrivit unui comunicat al CCR, transmis miercuri AGERPRES, plenul Curţii Constituţionale a fost sesizat, în cadrul controlului anterior promulgării, cu privire la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, obiecţie formulată de preşedintele României.
În urma deliberărilor, arată sursa citată, Curtea, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 sunt neconstituţionale.
"În motivarea soluţiei pronunţate, Curtea a reţinut că prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale articolului 120 alineatul (1) privind principiul autonomiei locale, ale articolului 121 alineatul (2) privind autorităţile comunale şi orăşeneşti, ale articolului 123 alineatele (2) şi (4) privind prefectul, precum şi cele ale articolului 1 alineatul (5) în componentele sale privind calitatea legii şi principiul securităţii juridice", se precizează în comunicat.
CCR mai arată că a constatat că acele competenţe ale prefectului prevăzute de articolul unic punctul 1 din legea criticată şi care permit validarea/ invalidarea consilierilor locali prin ordin al prefectului fără a exista o circumstanţiere a situaţiilor care pot apărea, printre care cele de natură să conducă la un blocaj instituţional, nu sunt compatibile cu prevederile Constituţiei.
De asemenea, Curtea a mai constatat că prevederile din articolul unic 2 şi 3 din legea criticată sunt de natură să încalce dispoziţiile articolului 1 alineatul 5 în componentele sale privind calitatea legii, precum şi principiul securităţii juridice, aceste dispoziţii fiind chiar în antinomie cu prevederile art. unic pct. 1 din aceeaşi lege.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.
Pe 11 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a contestat la CCR actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, care instituie o nouă procedură referitoare la validarea, ulterior constituirii consiliului local, a mandatelor de consilier local.
"Legea menţionată stabileşte noi reguli în ceea ce priveşte cvorumul şedinţelor consiliului local sau ale consiliului judeţean, după caz, în cadrul cărora se propune validarea sau invalidarea unuia sau a unor consilieri locali/ consilieri judeţeni noi. Considerăm că această lege cuprinde reglementări neclare, imprecis redactate, ce contravin normelor şi principiilor constituţionale şi încalcă prevederile art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 120 alin. (1), art. 121 alin. (2) şi art. 123 alin. (2) şi alin. (4) din Constituţie", se precizează în sesizarea de neconstituţionalitate.
Conform sesizării, "dispoziţiile nou introduse în legea dedusă controlului de constituţionalitate stabilesc regimuri juridice diferite pentru validarea/ invalidarea mandatelor consilierilor locali în funcţie de momentul la care se realizează respectiva validare/ invalidare", ceea ce ar conduce la inducerea de "incertitudine şi incoerenţă în sistemul normativ relevant pentru administraţia publică locală" şi la crearea premiselor "unei inegalităţi de tratament juridic între consilierii locali".
"În consecinţă, reglementarea unor proceduri diferite de validare, realizate de autorităţi publice diferite pentru acelaşi fel de mandate din cadrul aceleiaşi autorităţi publice în funcţie de un criteriu temporal, creează premisele unei discriminări. În concluzie, instituirea unor proceduri diferite de validare, realizate de autorităţi publice diferite pentru acelaşi fel de mandate din cadrul aceleiaşi autorităţi publice, în funcţie de un criteriu temporal, conduce la o încălcare a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie", precizează şeful statului. AGERPRES
