CCR, sesizată de ÎCCJ pentru a trimite la Curtea de Justiție a Uniunii Europene o întrebare preliminară privind statutul magistraților. Sunt ridicate probleme de compatibilitate cu dreptul UE

Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat mați CCR o solicitare de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la reforma pensiilor de serviciu, invocând riscul de discriminare și încălcarea normelor europene. În sesizare, Instanța supremă susține că tăierile și noile reguli de pensionare reduc siguranța financiară a magistraților sub un nivel adecvat și perpetuează incertitudinea juridică, solicitând verificarea constituționalității acestora prin prisma valorilor statului de drept.

„Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție”, se arată într-un comunicat transmis de Înalta Curte de Casație și Justiție.

ÎCCJ ridică probleme de compatibilitate cu dreptul UE

În cererea transmisă CCR, instanța supremă arată că prevederile analizate ar putea încălca principii fundamentale ale ordinii juridice europene:

„În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților. Această obligație derivă din art. 19 alin. (1) TUE, coroborat cu valorile statului de drept consacrate de art. 2 TUE”.

Comunicatul precizează că, în acest context, având în vedere analiza celor cinci puncte de obiecție formulate, ÎCCJ susține că măsurile examinate ridică probleme din perspectiva dreptului Uniunii Europene, întrucât:

(1) pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;

(2) nu sunt însoțite de o fundamentare riguroasă și transparentă care să permită efectuarea unui test de proporționalitate, în lipsa datelor necesare;

(3) pot reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor;

(4) perpetuează o stare de instabilitate legislativă; și

(5) instituie un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv”.

ÎCCJ: Demersul urmărește protejarea independenței justiției

Înalta Curte de Casație și Justiție precizează că „demersul se înscrie în preocuparea constantă pentru protejarea independenței justiției, ca principiu fundamental al statului de drept, prin valorificarea tuturor căilor juridice legitime prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Europene”.

Totodată, utilizarea mecanismului sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, precum și pentru consolidarea cooperării dintre instanțele naționale și jurisdicția Uniunii, se mai arată în comunicat.

Soarta reformei pensiilor magistraților, incertă

Demersul vine într-un moment în care reforma pensiilor magistraților se află în centrul unei dispute juridice și politice majore.

Amintim că premierul Ilie Bolojan a trimis vineri, 6 februarie, la Curtea Constituțională o scrisoare în care arată că amânarea deciziei privind pensiile magistrațilo r poate duce la o pierdere de peste 230 de milioane de euro din PNRR.

În scrisoarea trimisă, șeful Executivului a informat că ministrul Fondurilor Europene Dragoș Pîslaru a fost anunțat de oficialii Comisiei Europene, în cadrul unei întâlniri formale, că Bruxelles-ul consideră că jalonul referitor la reforma pensiilor speciale nu a fost îndeplinit, avertizând că acest lucru ar avea ca efect pierderea de către România a sumei de 231 de milioane de euro din fondurile PNRR.

Potrivit acestuia, însă, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026.

„Totuşi, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informaţii public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informaţiilor transmise de către autorităţile române”, a precizat premierul Ilie Bolojan în scrisoarea citată.

Bolojan a mai menționat, de asemenea, că îi va transmite preşedintei CCR aceste informaţii „în contextul necesităţii punerii în aplicare a dispoziţiilor articolului 148, alineatul 4, din Constituţia României, referitoare la rolul autorităţilor statului român în îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană”.

Lia Savonea î-a cerut lui Ilie Bolojan să renunțe la presiuni asupra judecătorilor CCR

Tot vineri, Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a transmis un comunicat de presă în numele instituției pe care o conducere, exprimând ”îngrijorarea serioasă față de conținutul și semnificația scrisorii” pe care premierul Ilie Bolojan a trimis-o.
„Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională, reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat. Argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului de lege privind pensiile magistraților ar conduce automat la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență este, din punct de vedere juridic, inexact. Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil”.

Soarta reformei pensiilor magistraților rămâne, oricum, incertă, după ce un judecător al Curții Constituționale a intrat în concediu de paternitate chiar înaintea ședinței decisive . Absența sa va duce, cel mai probabil, la o nouă amânare a deciziei, blocată deja de aproximativ două luni.