CCR validează amendamentul care îi poate lua mandatul lui Dominic Fritz; Primarul acuză „abuz brutal de putere”
Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat luni constituțional amendamentul care ar putea duce la încetarea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz. Decizia, luată cu majoritate de voturi, a stârnit critici dure din partea liderului USR, care a acuzat CCR de validarea unui „abuz brutal de putere” și a anunțat că va contesta hotărârea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Dominic Fritz FOTO Inquam / Octav Ganea
Decizia CCR în detaliu
Curtea a stabilit cu majoritate de voturi că prevederea conform căreia o funcție sau demnitate publică încetează de drept la 30 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi privind integritatea este constituțională. Pe de altă parte, judecătorii constituționali au declarat în unanimitate neconstituționale sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți” și obligația de a publica declarațiile de interese financiare ale soțului/soției. De asemenea, publicarea declarațiilor funcționarilor/demnitarilor vizați de lege a fost declarată neconstituțională cu majoritate de voturi.
Reacția lui Dominic Fritz: „Drumul meu continuă la CEDO”
După anunțul CCR, Dominic Fritz a criticat vehement decizia, acuzând că majoritatea PSD din Curte a legitimat un abuz de putere:
„În loc să oprească un brutal abuz de putere, majoritatea PSD din Curtea Constituțională tocmai l-a validat. Dacă președintele va promulga legea ANI, mandatul meu de primar va înceta în 30 zile, ca o sancțiune retroactivă pentru lucruri care s-au întâmplat înainte să intre în vigoare legea. Nevoia mafiei privilegiaților de a scăpa de mine îi face să acționeze disperat până într-acolo încât demolează bazele democrației. Un stat de drept care există doar atunci când PSD își dorește, nu mai este stat de drept.”
— Dominic Fritz
Primarul Timișoarei a invocat Articolul 15 din Constituție, care stipulează că „legea dispune numai pentru viitor”, avertizând că hotărârea CCR creează un precedent periculos. Acesta a subliniat că, în urma acestei decizii, o majoritate parlamentară ar putea institui sancțiuni retroactiv pentru fapte trecute și le-ar putea aplica adversarilor politici. Fritz a confirmat că își va continua demersurile legale la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
„Drumul meu continuă la CEDO, unde nu ajung telefoanele din Kiseleff. Nu mă voi lupta pentru mine, ci pentru votul liber dat de timișoreni”, a adăugat liderul USR.
Contextul legislativ: Legea ANI și contestațiile
Controversa vizează modificările aduse Legii privind Agenția Națională de Integritate (ANI), un jalon esențial asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Senatul a adoptat această lege pe 5 august, în calitate de for decizional.
Președintele Nicușor Dan a sesizat CCR pe 10 august cu privire la această lege, argumentând că, deși actualizarea legislației în domeniul integrității este necesară, „nu poate justifica introducerea unor prevederi arbitrare și flagrant neconstituționale, care ar sabota tocmai scopul urmărit”. Sesizarea prezidențială critica, de asemenea, extinderea obligației declarațiilor de avere și de interese asupra soțului, soției sau partenerului de viață al unui demnitar, considerând-o neconstituțională. Formularea „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” a fost contestată ca fiind „lipsită de orice reper obiectiv și conduce la o posibilă aplicare inegală, bazată pe aprecieri subiective.”
De asemenea, USR și PNL au depus o sesizare separată la CCR împotriva modificărilor aduse legislației ANI.
Amendamentul controversat
În timpul dezbaterilor din Comisia Juridică a Camerei Deputaților, PSD a reintrodus un amendament care a generat tensiuni. USR a acuzat PSD și AUR că au modificat proiectul de lege în mod intenționat pentru a introduce prevederi „neconstituționale” și sancțiuni cu efect retroactiv, având ca scop real îndepărtarea adversarilor politici, printre care și primarul Dominic Fritz.
Potrivit amendamentului, declarațiile de avere rămân publice, însă soțul sau soția demnitarului sau funcționarului public nu mai este obligat(ă) să își declare separat averea și veniturile. USR susține că acest amendament a fost inclus în raportul Comisiei juridice a Camerei Deputaților fără a fi depus, dezbătut sau votat de membrii comisiei și a cerut identificarea persoanei responsabile pentru introducerea textului în documentul oficial.
Explorează subiectele:
