Ce înseamnă pentru buzunarul românilor o inflaţie de 15% şi la ce ne putem aştepta. Explicaţiile analiştilor

Ce înseamnă pentru buzunarul românilor o inflaţie de 15% şi la ce ne putem aştepta. Explicaţiile analiştilor

BNR estima în mai 2022 o inflaţie de 12,5% pentru finalul acestui an şi de 6,7% pentru 2023.

Prognoza BNR pe anul 2022 indică astfel o plafonare a creşterilor de preţ în trimestrul III şi o diminuare treptată în trimestrul IV, în contextul scăderii graduale ale pieţelor en gros de energie şi a celor ale produselor agroalimentare. În ce priveşte anul viitor, Banca centrală se aşteaptă la o reluare a creşterii preţurilor de consum, după ce nu vor mai fi aplicate măsurile de plafonare a preţurilor la energie. „BNR se aşteaptă la o întrerupere temporară a tendinţei dezinflaţioniste în trimestrul II din 2023, odată cu ieşirea din vigoare a măsurilor de plafonare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale. La orizontul prognozei, iunie 2024, nivelul proiectat este de 2,3%, în interiorul intervalul ţintei de inflaţie, pe fondul manifestării unui efect de bază substanţial”, consideră analiştii băncii centrale.

Preţurile de consum în luna iunie 2022 comparativ cu luna mai 2022 au crescut cu 0,8%, iar rata anuală a inflaţiei în luna iunie a fost 15,1%, faţă de iunie 2021, arată datele publicate în iulie de Institutul Naţional de Statistică (INS).

La precedentul raport, din luna mai, Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a afirmat că din iulie 2021 s-a înregistrat o creştere extrem de rapidă a preţurilor, menţionând că în spatele acestei creşteri se află cele legate de costurile de producţie, în special a costurilor cu energia.

Maioreanu: Puterea de cumpărare a românilor va fi afectată

Creşterea inflaţiei va afecta puterea de cumpărare a românilor şi va pune presiune pe salarii, creându-le dificultăţi şi celor care au luat credite bancare, a declarat pentru „Adevărul” analistul eToro Bogdan Maioreanu.

„BNR estimează că rata inflaţiei şi-ar putea atinge vârful în jurul ratei actuale de 15,1% şi va intra pe o traiectorie descendentă spre sfârşitul anului”, a spus analistul.

„Această tendinţă va continua şi în 2023 şi 2024, când se aşteaptă ca presiunile inflaţioniste să scadă, dar nivelul lor va rămâne totuşi ridicat. Aceasta este consecinţa atenuării dezechilibrelor create de pandemie şi de conflictul militar ruso - ucrainean.

BNR a menţionat că majorarea preţurilor la care am asistat deja şi cele care vor urma vor continua să erodeze puterea de cumpărare a populaţiei şi pot creşte presiunea asupra salariilor dar diferenţiat, pe sectoare de activitate. Citind raportul am putea interpreta că ceea ce urmează este o încetinire a creşterii dobânzilor, luând în considerare şi faptul că unul dintre factorii acestei creşteri rapide, menţionat de guvernatorul Isărescu în urmă cu câteva luni, a fost dat de diferenţialul faţă de ţările vecine cu economii comparabile precum Polonia, Cehia şi Ungaria. Recentele creşteri de dobândă au redus semnificativ acest diferenţial. Cu toate acestea, creşterile dobânzii de politică monetară vor continua în acest an”, a adăugat specialistul.

Cei cu credite vor avea o perioadă dificilă

Analistul a punctat că şi românii care au credite vor avea o perioadă dificilă. „BNR mai are şi un alt instrument care este controlul lichidităţii. Prin acesta poate creşte ratele dobânzilor pe piaţa monetară mai mult decât rata dobânzii de politică monetară a BNR. Pentru persoanele cu credite, perioada următoare s-ar putea dovedi foarte dificilă în acest context”, a spus Maioreanu.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat marţi că „băncile au sărit calul şi au dus ROBOR-ul peste dobânda-cheie”. ROBOR a atins marţi valoarea de 8,14% şi a scăzut ieri la 8,06, în timp ce dobânda cheie a fost stabilită de BNR la nivelul de 5,50.

ROBOR a crescut constant încă de la începutul acestui an, de la 3,02% la începutul lunii ianuarie, la 4,03% în martie, 5,01% la începutul lunii mai, 6% la început de iunie, peste 7% la jumătatea lunii iulie.

Cazacu: Ţinerea inflaţiei sub control este una dificilă

La rândul său, claudiu Cazacu, analist XTB România, a explicat pentru „Adevărul” că este dificil pentru băncile centrale să ţină inflaţia sub control.

„Misiunea de ţinere sub control a inflaţiei este una foarte dificilă pentru băncile centrale din aproape toată lumea, în această perioadă, în care economiile se confruntă atât cu inflaţie cât şi cu o încetinire a economiei. Mesajul guvernatorului BNR a oferit explicaţii referitoare la sursele inflaţiei, dar şi la spaţiul de manevră redus la nivel bugetar pentru a subvenţiona costul cu energia.

În acelaşi timp, la fel de important, mesajul guvernatorului este unul de calm, de temperare a aşteptărilor referitoare la inflaţie, care, se ştie din teoria economică, au un rol în setarea preţurilor în economie. Într-o astfel de lumină putem vedea şi unele comentarii referitoare la ROBOR, care e semnalat, indirect, a fi într-o zonă prea înaltă. Speranţele observatorilor merg, într-adevăr, spre o intrare în interval a inflaţiei, deci de oprire a creşterii, şi sunt indicii în acest sens. Situaţia, va depinde, însă şi de evoluţia ulterioară a preţurilor materiilor prime, şi, mai ales, a energiei”, a declarat Cazacu.

Isărescu: România nu este „fruntaşă”, suntem pe locul 7 în UE

„România nu mai este pe locul 1 la inflaţie în Uniunea Europeană, avem vreo 7-8 ţări înaintea noastră, inclusiv ţări din zona euro", a arătat el. Isărescu a precizat că România are o economie deschisă, iar creşterile de preţuri se resimt. "Dacă vrei să protejezi cu subvenţii trebuie să ai o situaţie fiscală solidă. Nu este cazul României. Avem o problemă fiscală de ani buni, fiscal bugetară, şi nu avem de unde să mai reducem impozite sau să acordăm ajutoare şi sprijinul acestora, schemele de compensare s-au făcut cu anumite costuri", a adăugat el.

Tot atunci, a afirmat că că agitaţia este caracteristică perioadelor de criză, dar consideră că autorităţile trebuie să transmită mai calm. "Am înţeles şi eu mesajul, mai bem câte un ceai de tei. Eu l-am băut cu Eugen Rădulescu. E un sfat bun pentru că şi acest canal psiho-social al anticipaţiilor, discuţiile care nu se mai termină cu inflaţia şi exagerările sunt specifice, dar nu fac bine", a declarat el.

„Inflaţia ridicată rămâne un fenomen global. România nu este „fruntaşă”, suntem pe locul 7 în UE, ceva mai mult decât media inflaţiei în UE, de 9,6%. Dar mai important şi inflaţia cea mai scăzută din Europa depăşeşte 5%. În plus, un studiu arată că, din 60 de ţări, doar zero ţări mai au în acest moment o inflaţie mai mică de 2% sau egal cu 2%. S-a mai întâmplat acest lucru în perioada crizei din 2008-2009. Dar o cădere de asemenea amploare la zero nu s-a mai văzut în perioada analizată. Cehia este o ţară în care inflaţia este mai mare decât la noi, de 17%, şi nu au cheltuit decât sume mici pentru măsurile de sprijin”, a mai spus Isărescu.

Pe de altă parte, guvernatorul BNR a mai vorbit şi despre liberalizarea pieţei de energie, despre care spune că nu era momentul să fie făcută acum, pentru că nu poţi lăsa preţurile total libere în vreme de război

Consiliul de administraţie al BNR a aprobat vineri Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2022, care arată că rata anuală a inflaţiei este aşteptată să cunoască fluctuaţii minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, dar relativ alertă ulterior, coborând la finele orizontului prognozei uşor sub punctul central al ţintei. Războiul din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei rămân însă o sursă majoră de incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, mai arată conducerea BNR.

Sursa: adevarul.ro

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Mare lovitură pentru Kremlin. Kârgâzstan și Kazahstan adoptă alfabetul latin, renunță la cel chirilic: „Russkiy Mir se destramă”

2 SUA răspund Rusiei cu USS Gerald R. Ford - cel mai modern și scump portavion construit vreodată. Nava, pregătită de prima misiune

3 Moarte stupidă pentru un fotomodel, în camera de hotel. Tânăra a confundat ușa de la toaletă

4 „Regrupare tactică” la Lîman. Forțele de ocupație fug mâncând pământul. Kievul spune că toate căile de acces sunt ”sub controlul focului” ucrainean

5 Lovitură sub centură pentru Putin de la aliatul său, Lukașenko