Ce mănâncă cele mai longevive femei din lume. Rețetele tradiționale de pe insula "tinereții veșnice"

O insulă din nord-estul Mării Egee este considerată casa unora dintre cele mai longevive femei din lume. Femeile din Icaria ajung frecvent la vârste de peste 90 de ani, iar unul dintre secretele longevității lor pare să fie alimentația. La baza acesteia stau câteva preparate tradiționale, simple și sănătoase.

Mulți oameni își doresc o viață lungă și sănătoasă. De altfel, creșterea speranței de viață și îmbunătățirea calității acesteia reprezintă unele dintre principalele preocupări ale cercetării medicale moderne.

În încercarea de a descoperi secretul longevității, oamenii de știință au identificat câteva comunități din lume în care un număr neobișnuit de mare de oameni ajunge la vârsta de 100 de ani. Aceste regiuni au fost denumite „zone albastre” (Blue Zones), adevărate teritorii ale centenarilor. În mod tradițional, au fost identificate cinci astfel de zone principale.

Acestea sunt regiunile cu cea mai mare concentrație de centenari, oameni care nu doar că trăiesc peste 100 de ani, ci se bucură și de o stare de sănătate remarcabilă la bătrânețe. Printre ele se numără și Ikaria, o insulă grecească din Marea Egee.

Aici, în special femeile ating frecvent vârste înaintate și își păstrează o bună stare de sănătate. Totodată, Ikaria este cunoscută pentru una dintre cele mai scăzute rate ale demenței la nivel mondial.

Insula se află la aproximativ 19 kilometri sud-vest de Samos și face parte din regiunea administrativă a Egeei de Nord. Principalul său oraș-port este Agios Kirykos.

Insula își datorează numele lui Icar, fiul lui Dedal, personajul mitologic care, potrivit legendei, s-a prăbușit în Marea Egee în timp ce încerca să scape din Creta, unde era ținut captiv de regele Minos.

Ikaria este un adevărat paradis, cu peisaje care îmbină plaje spectaculoase, golfuri sălbatice și versanți muntoși. Cercetătorii spun însă că unul dintre secretele longevității localnicilor este alimentația. Gastronomia tradițională a insulei, bazată pe ingrediente simple și naturale, este considerată unul dintre factorii care contribuie la starea excelentă de sănătate a locuitorilor, în special a femeilor.

Desigur, dieta nu este singura explicație. Localnicii fac multă mișcare în aer liber, iar relieful accidentat îi determină să meargă pe jos, să lucreze în grădină și să rămână activi chiar și la vârste înaintate. În același timp, ritmul lor de viață este mai puțin stresant, cu sieste zilnice și fără presiunea unui program strict.

Totuși, alimentația rămâne unul dintre cele mai studiate secrete ale longevității din Ikaria. Iată câteva dintre preparatele tradiționale care se regăsesc frecvent în meniul localnicilor.

Un deliciu răcoritor și hrănitor

Femeile și, în general, localnicii longevivi din Ikaria consumă zilnic cantități mari de legume și leguminoase. Unul dintre preparatele lor preferate este mavromatika, o mâncare pe bază de fasole cu „ochi negru”, considerată un aliment de bază în dieta tradițională a insulei.

Preparatul este foarte versatil. Poate fi transformat într-o salată răcoritoare, Mavromatika Salata, ideală pentru zilele călduroase, sau într-o tocană consistentă cu spanac, cunoscută sub numele de Fasolakia Mavromatika me Spanaki.

Să începem cu salata, perfectă pentru sezonul cald. Se prepară în aproximativ 20 de minute și necesită următoarele ingrediente: 500 g de fasole cu „ochi negru” uscată (sau trei conserve, bine clătite și scurse), o jumătate de cană de ulei de măsline, sucul unei lămâi mari, un ardei gras roșu tăiat cuburi (sau, pentru un gust mai intens, un ardei copt), trei fire de ceapă verde tocate fin, pătrunjel și mentă proaspătă tocate, sare de mare și piper.

Mai întâi, fasolea se fierbe într-o oală mare timp de aproximativ 40 de minute, până când devine fragedă, fără să se sfărâme. Se scurge și se lasă la răcit.

Pentru salată, fasolea răcită se pune într-un bol încăpător, peste care se adaugă ardeiul tăiat cuburi, ceapa verde, pătrunjelul și menta tocate. Se toarnă uleiul de măsline extravirgin și sucul de lămâie, apoi se asezonează cu sare și piper. Ingredientele se amestecă ușor, iar salata se lasă la frigider cel puțin 30 de minute, pentru ca aromele să se întrepătrundă.

Jane Seymour a dezvăluit cele cinci lucruri pe care le face zilnic pentru a arăta tânără, la 74 de ani. Elixirul pe care îl ia actrița din „Dr. Quinn”

Dacă preferați tocana Mavromatika cu spanac, fasolea se fierbe în același mod. Separat, într-o oală mare, se încălzește uleiul de măsline la foc mediu. Se adaugă ceapa tocată și se călește aproximativ cinci minute, până devine translucidă, apoi se pune usturoiul mărunțit și se mai gătește un minut.

Se adaugă spanacul proaspăt și se amestecă două-trei minute, până când își reduce volumul. Urmează fasolea fiartă, roșiile zdrobite, pasta de roșii, mărarul, pătrunjelul și o cană de apă fierbinte. Se condimentează cu sare și piper, se aduce preparatul la punctul de fierbere, apoi se lasă la foc mic, acoperit, timp de 20-25 de minute, până când sosul se îngroașă.

La final, se adaugă suc proaspăt de lămâie și se servește cald, cu un strop de ulei de măsline extravirgin deasupra.

O explozie de arome și o porție de sănătate

Un alt preparat nelipsit din alimentația centenarilor din Ikaria este Horta, o specialitate mediteraneeană simplă și foarte sănătoasă. Preparatul constă într-un amestec generos de verdețuri proaspete, fierte în apă cu sare până devin fragede, apoi asezonate cu ulei de măsline extravirgin, suc proaspăt de lămâie și puțină sare. Rezultatul este un fel de mâncare plin de savoare, dar și de nutrienți.

Pentru preparare aveți nevoie, în primul rând, de aproximativ un kilogram de verdețuri cu frunze. Ideal este un amestec de spanac, păpădie, frunze de sfeclă, andive și kale, însă lipsa ultimelor două ingrediente nu afectează semnificativ rețeta.

Pentru dressing aveți nevoie de 3-4 linguri de ulei de măsline extravirgin, sucul unei lămâi bine stoarse și puțină brânză feta fărâmițată. La acestea se adaugă sare de mare și piper, după gust.

Mai întâi, verdețurile se spală bine în apă rece pentru a îndepărta orice urmă de pământ, iar frunzele și tulpinile mai mari se taie grosier. Se pune la fiert o oală mare cu aproximativ trei litri de apă, în care se adaugă puțină sare. Când apa clocotește, se pun verdețurile și se fierb fără capac timp de aproximativ 20 de minute, până devin fragede, dar își păstrează culoarea verde intens.

Se scot cu o spumieră și se așază într-un vas încăpător. Cât sunt încă fierbinți, se stropesc din belșug cu ulei de măsline extravirgin și suc proaspăt de lămâie, apoi se asezonează cu sare și piper. Preparatul se servește cald sau la temperatura camerei, cu brânză feta fărâmițată deasupra.

Porția de fier și proteine

Centenarii din Ikaria nu au o alimentație exclusiv vegetariană. Ei consumă și carne, însă în cantități moderate și mai rar decât legumele sau leguminoasele. Unul dintre preparatele tradiționale preferate este Katsiki Sto Fourno, o friptură de capră cu cartofi, gătită lent la cuptor.

Elixirul tinereții găsit în ciuperci halucinogene. Substanța activă care a reușit să întinerească celulele cu peste 57%

Preparatul este aromat cu lămâie și oregano, iar prin coacerea îndelungată carnea devine foarte fragedă, în timp ce cartofii absorb sosul și capătă o textură moale și un gust bogat.

Pentru această rețetă aveți nevoie de 2-3 kilograme de carne de capră tânără, aproximativ 2 kilograme de cartofi mici, ulei de măsline extravirgin, sucul unei lămâi, 4-5 căței de usturoi feliați, două linguri de muștar, oregano, sare de mare și piper.

Carnea se spală și se usucă bine, apoi se fac mici crestături în care se introduc feliile de usturoi. La final, carnea și cartofii se așază împreună într-o tavă adâncă, pregătită pentru coacere.

Se presară din belșug sare, piper și oregano, iar condimentele se freacă ușor pe carne și cartofi. Separat, se amestecă bine uleiul de măsline, sucul de lămâie și muștarul, apoi compoziția se toarnă peste preparat, împreună cu puțină apă.

Tava se acoperă cu folie de aluminiu sau cu hârtie de copt și se introduce în cuptorul preîncălzit la 180 de grade Celsius, unde se lasă aproximativ două ore, pentru ca aromele să pătrundă bine în carne.

După acest interval, folia se îndepărtează, temperatura se ridică la 190 de grade, iar preparatul se mai lasă la cuptor încă 30-35 de minute. Bucățile de carne se întorc o singură dată, până când capătă o crustă aurie, iar cartofii devin rumeni și ușor crocanți.

La final, friptura se lasă să se odihnească 10-15 minute înainte de servire. Tradițional, se servește fierbinte, alături de brânză feta și o salată grecească.