Ce planuri și-a făcut Putin în legătură cu centralele nucleare ale Ucrainei

Liderul de la Kremlin și-a făcut planuri mari în legătură cu centralele nucleare ale Ucrainei, dar evenimentele s-au desfășurat în mare parte altfel decât și-a dorit înainte de lansarea invaziei, constată Institutul Regal de Cercetare în Apărare (RUSI).

Centrala nucleară de la Zaporojie FOTO Arhivă

În momentul declanșării războiului împotriva Ucrainei, la 24 februarie 2024, Vladimir Putin credea într-o capitulare a Kievului în decurs de trei-șapte zile, scrie, în Business Insider, jurnalistul Stavros Atlamazoglou, specializat în chestiuni militare și operațiuni speciale.

Dincolo de capturarea simbolică a Kievului, Putin era interesat mai ales de ocuparea centralelor nucleare ale Ucrainei. Așa cum constată RUSI într-o analiză a primelor cinci luni de război în Ucraina, liderul de la Kremlin avea planuri să folosească aceste centrale în atingerea altor puncte de pe agenda sa.

Potrivit analizei RUSI, ocuparea centralelor nucleare ale Ucrainei putea fi utilizată în trei mari direcții. Centrala-cheie din această strategie era cea de la Zaporojie, care, de altfel, se află de aproape 11 luni sub controlul Rusiei.

În primul rând, centralele nucleare ale Ucrainei erau văzute drept locuri sigure pentru adăpostirea trupelor, armelor și munițiilor rusești. În plus, Moscova intenționa să înființeze acolo posturi de comandă pentru armata sa.

În al doilea rând, Kremlinul preconiza să le folosească pentru a ține sub control sistemul energetic al Ucrainei. Ori centralele nucleare aisgură 60% din producția de curent electric a țării vecine. Așadar, asigurându-și controlul asupra centralelor nucleare, Moscova putea influența economia și populația Ucrainei.

În al treilea rând, Moscova vedea în aceste instalații drept o „pârghie pentru șantajarea” țărilor europene. Amenințând Europa cu potențiale scurgeri radioactive, Kremlinul spera să descurajeze o intervenție străină directă sau indirectă în Ucraina.

Așadar, „denuclearizarea” evocată de Moscova însemna de fapt asigurarea controlului său asupra centralelor nucleare ale Ucrainei. În afară de acest obiectiv, Moscova vizează în continuare să distrugă identitatea națională a ucrainenilor și armata lor, relevă RUSI.

O fostă republică sovietică, Ucraina a renunțat la arsenalul său nuclear în 1994, în baza Memorandumului de la Budapesta. Rusia și-a asumat prin acest tratat - care o făcea singura moștenitoare a armelor nucleare sovietice - să respecte independența și suveranitatea Ucrainei. Cu toate acestea, în februarie-martie 2014, la 20 de ani de asumarea acestui angajament, Rusia a anexat peninsula Crimeea și încurajat izbucnirea unei rebeliuni separatiste pro-ruse în regiunile Donețk și Lugansk, situate în estul Ucrainei. Opt ani mai târziu, Putin a declanșat un război la scară largă împotriva țării vecine.