„Ce să facem noi acolo?”/România la poarta OCDE: planurile lui Niculescu și avertismentul dur al unui diplomat
Viitorul executiv condus de premierul desemnat Luca Niculescu mizează pe finalizarea aderării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și pe propulsarea a cel puțin 200 de firme autohtone anual în proiecte globale finanțate de Uniunea Europeană. Totuși, ambițiile de extindere economică în Asia, Africa și America Latină sunt privite cu scepticism de specialiști, un fost diplomat avertizând că vulnerabilitățile structurale ale economiei naționale pun sub semnul întrebării capacitatea reală a țării de a concura în „clubul bogaților”.
Una dintre principalele priorități de politică externă este finalizarea aderării la OCDE Foto: Arhiva
Aderarea la OCDE, pe ultima sută de metri
Considerat cel mai important obiectiv strategic al României după intrarea în NATO și Uniunea Europeană, procesul de integrare în OCDE se află în faza finală, conform programului de guvernare înaintat de premierul desemnat Luca Niculescu. Fondată în 1961 și având sediul la Paris, această organizație interguvernamentală aduce la aceeași masă 38 de state cu democrații solide și economii de piață avansate. Rolul structurii este de a evalua politici publice, de a centraliza date și de a trasa standarde globale în sectoare-cheie precum fiscalitatea, economia, educația, protecția mediului și lupta anticorupție.
Demersurile Bucureștiului pentru a intra în această structură menită să modernizeze aparatul de stat și să stimuleze investițiile au început oficial în aprilie 2004, însă Consiliul OCDE a dat undă verde negocierilor abia în ianuarie 2022. În prezent, documentul programatic al noului executiv subliniază că țara noastră a bifat aproape toate cerințele, prioritatea imediată fiind închiderea dosarului.
„România a implementat peste 100 de recomandări prioritare și a obținut 24 dintre cele 25 de avize formale necesare aderării la OCDE; continuăm demersurile politico-diplomatice pentru finalizarea rapidă a etapelor rămase. MAE coordonează etapele finale de competența sa, inclusiv deschiderea Delegației Permanente pe lângă OCDE și promovarea Acordului privind privilegiile, imunitățile și facilitățile, semnat la 16 martie 2026. Continuăm coordonarea cu toate instituțiile naționale, în vederea valorificării recomandărilor de termen mediu și lung. Aliniem legislația la standardele OCDE prin recomandările de termen mediu și lung. Instituțiile naționale sunt responsabile de respectarea angajamentelor asumate în procesul de aderare la OCDE” – Programul de guvernare propus de Luca Niculescu.
Pe lângă acest obiectiv major, linia de politică externă conturată de Luca Niculescu păstrează direcția tradițională a cabinetelor precedente, bazată pe consolidarea parteneriatului strategic cu SUA și pe o colaborare strânsă în cadrul UE și NATO. De asemenea, sprijinirea Republicii Moldova este menționată drept o „prioritate strategică distinctă”.
Avertismentul unui fost diplomat: „Economia stă să colapseze”
În ciuda optimismului oficial, specialiștii privesc cu rezervă capacitatea României de a face față rigorilor unei organizații dedicate statelor prospere. Cătălin Buciuceanu, fost diplomat cu expertiză în relații internaționale, administrație publică și inovare tehnologică, apreciază că integrarea este necesară pentru cetățenii onești, dar taxează dur lipsa de performanță economică și politică a țării.
„Normal, cetățenii României și oamenii onești din România ar trebui să fie acolo. Problema este că politicienii ne tot împiedică cu tot felul de năzbâtii, politici proaste, lipsă de reforme, o economie care stă să colapseze. Adică dacă te iei după numărul insolvențelor și falimentelor din ultimii doi ani, ce ar trebui să facă România într-o organizație care este a țărilor cât de cât bogate și care stau pe picioarele lor? Cum am putea noi să fim competitivi în OCDE când noi nu prea avem cu ce să ne lăudăm? Cu ce, cu 1.000 și ceva de companii de stat în pragul falimentului? Noi nu avem o invenție, un patent, un brevet competitiv cu nimeni de pe Globul ăsta. Noi nu investim în cercetare! Ce să facem noi acolo?” – Cătălin Buciuceanu, fost diplomat.
Mai mult, fostul diplomat(menționat și ca Buciumeanu în analiza sa) susține că acceptarea României în acest club select este motivată mai degrabă de calcule geopolitice, menite să țină țara ancorată în sfera occidentală, similar Mecanismului de Cooperare și Verificare: „Astea sunt ca și MCV-ul. Europa are nevoie ca România să nu o ia în direcția Est. Mai închid ochii din când în când la lucrurile care nu sunt în regulă pe aici. Ne primesc ăia din milă și pomană”.
Ofensivă economică prin „Global Gateway” și ambasade transformate în agenți comerciali
Pentru a stimula mediul de afaceri intern, programul lui Niculescu prevede conectarea firmelor autohtone la strategia de investiții a Uniunii Europene, „Global Gateway”. Lansată pentru intervalul 2021–2027 ca o contrapondere europeană la inițiativa chineză „Belt and Road” (noul „Drum al Mătăsii”), această strategie europeană vizează mobilizarea a 300–400 de miliarde de euro pentru dezvoltarea de infrastructură sigură, verde și sustenabilă la nivel mondial.
Deoarece piețele din afara blocului comunitar sunt adesea controlate de giganți americani și asiatici, iar firmele românești nu au anvergura necesară pentru a câștiga pe cont propriu licitații majore în energie sau infrastructură în zone precum America Latină sau Africa, guvernul propune o soluție de asociere. Prin intermediul unui mecanism național, companiile locale vor fi sprijinite să acceseze garanțiile și fondurile UE, intrând în consorții alături de mari corporații europene, fie ca parteneri, fie ca subcontractori specializați. În acest proces, misiunile diplomatice ale României vor prelua atribuții de agenți comerciali.
„Creăm, în primul semestru din 2027, un mecanism național prin care companiile românești intră în proiectele Global Gateway și în consorții europene, cu minimum 200 de companii pregătite anual. Ambasadele facilitează accesul la proiecte de infrastructură, energie, digitalizare, sănătate și educație în Africa, Asia, America Latină, Orientul Mijlociu, Balcani, Caucaz și Asia Centrală” – Programul de guvernare propus de Luca Niculescu.
Extindere diplomatică în trei continente și protecție împotriva războiului hibrid
Această deschidere comercială este dublată de un plan de extindere a prezenței diplomatice în Extremul Orient, Africa și America Latină, concomitent cu revitalizarea parteneriatelor strategice de pe continentul european.
„Construim o diplomație globală pragmatică, selectivă și orientată spre rezultate: actualizăm Strategia pentru Africa, relansăm consultările politice pentru un forum economic România–America Latină și consolidăm parteneriatul cu Japonia, Coreea de Sud și India, mai ales în tehnologie; urmărim participarea la reconstrucția post-conflict din Orientul Mijlociu și Africa” – Programul de guvernare propus de Luca Niculescu.
Nu în ultimul rând, în sfera securității instituționale, documentul prevede implicarea activă a Bucureștiului în inițiativele „Centrul European pentru Reziliență Democratică” și „Scutul European pentru Democrație”. Scopul acestei participări este de a bloca acțiunile hibride și ingerințele externe în procesele electorale, totul realizându-se însă „cu respectarea libertății de exprimare”.
Explorează subiectele:
