Ce se întâmplă acum la Peştera Sfântului Andrei. Interdicţii în loc de rugăciune. Avocata lui Teodosie: „Pandemie? Nu există aşa ceva!“ VIDEO

Ce se întâmplă acum la Peştera Sfântului Andrei. Interdicţii în loc de rugăciune. Avocata lui Teodosie: „Pandemie? Nu există aşa ceva!“ VIDEO

Un filtru de Poliţie controlează toate maşinile care vor să intre pe drumul ce duce spre Mănăstirea Sfântului Apostul Andrei din localitatea Ion Corvin, judeţul Constanţa, unde va avea loc slujba oficiată de ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, scrie Adevărul.

UPDATE La Peşteră au sosit preoţi şi credincioşi pentru slujba religioasă de praznicul Sfântului Apostol Andrei. 

La slujbă a venit şi avocata Diana Şoşoacă Iovanovici, avocata lui ÎPS Teodosie. „E un drept care nu poate fi îngrădit în niciun mod, în nicio situaţie. Şi dacă ne-ar fi oprit, o luam pe câmp şi ajungeam la Sfântul Andrei“, a spus avocata. 

Şoşoacă a negat existenţa pandemiei, spunând: „Nu există aşa ceva! Duceţi-vă la Tătaru să vă spună de ce nu a decretat epidemie pe teritoriul României. E totul o mascaradă“

De la ora 8.45, ierarhul Tomisului săvârşeşte Sfânta Liturghie la mănăstirea „Peştera Sfântului Apostol Andrei” din localitatea Ion Corvin, judeţul Constanţa. 

La slujbă participă preoţi şi călugări din toată Arhiepiscopia, precum şi locuitori ai comunei Ion Corvin, singurii credincioşi lăsaţi de autorităţi să asiste la această sărbătoare. 

Peste 130 de jandarmi şi poliţişti asigură măsurile de ordine publică la ceremonialul religios. Sunt prezente echipe de dialog, patrule pedestre şi auto, cordoane de ordine publică şi alte dispozitive adaptate situaţiei din teren. 

„Acestea sunt dispozitive uzuale pentru un astfel de eveniment şi facem precizarea că nu au fost adoptate măsuri suplimentare faţă de anii precedenţi şi nici nu au fost mobilizate forţe şi mijloace în sprijinul celor din judeţul Constanţa”, transmite Jandarmeria Constanţa.

   

În colaborare cu reprezentanţii mănăstirii şi ai DSP Constanţa, au fost stabilite trasee interioare de deplasare a pelerinilor (către racla cu sfintele moaşte, către altar şi către lumânărar), au fost realizate marcaje pe traseul de acces în mănăstire, precum şi pentru participanţii la slujba religioasă astfel încât să se respecte distanţarea fizică. 

Jandarmeria reaminteşte faptul că, având în vedere contextul epidemiologic în care ne aflăm, legislaţia actuală prevede că „pentru prevenirea răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2, organizarea de procesiuni şi/sau pelerinaje religioase este permisă numai cu participarea persoanelor care au domiciliul sau reşedinţa în localitatea unde se desfăşoară respectiva activitate.”  

Filtru de Poliţie la intrarea spre mănăstirea Foto Călin Gavrilaş 

Monument - Crucea Sfântului Andrei, pe drumul spre Peşteră Foto Călin Gavrilaş 

Mănăstirea Peştera Sf. Ap. Andrei, judeţul Constanţa Sursa arhivă foto

Peştera Sfântului Andrei din localitatea Ion Corvin foto: Arhivă

Sfântul Apostol Andrei

S-a născut în Betsaida, localitate aflată pe malul lacului Ghenizaret din Galileea, şi este fratele Sfântului Apostol Petru. Iniţial era ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul, de la care aude că Hristos este Mesia Cel aşteptat. Astfel, devine ucenic al lui Iisus Hristos, chemând şi pe fratele său, Simon, care va deveni Apostolul Petru. De aceea este numit Cel dintâi Chemat.
Cei doi au renunţat la îndeletnicirea de pescari, i-au urmat lui Hristos şi, după Învierea Domnului, au devenit „pescari de oameni”, adică apostoli. După Înălţarea Domnului, sorţii au decis ca Andrei să propovăduiască în Bitinia, Tracia, Macedonia şi Sciţia Minor (Dacia Pontică, Dobrogea de astăzi, în cetăţile Tomis, Callatis, Histria), apoi Bizanţ şi Grecia. De aceea este cunoscut drept „apostolul românilor”.
Conform istoricilor bisericeşti, Sfântul Apostol Andrei a fost martirizat în cetatea Patras, din Grecia de astăzi, prin răstignire, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, numită „crucea Sfântului Andrei”. Moaştele sale au fost duse la Constantinopol în anul 350. În anul 850, împăratul Vasile I Macedoneanul a redat locuitorilor din Patras capul sfântului apostol. În urma celei de-a patra cruciade, moaştele Sfântului Andrei au ajuns la Amalfi, în Italia, apoi, în 1462, ele au fost duse la Roma. În anul 1964, capul Sfântului Andrei a fost înapoiat locuitorilor din Patras.
În anul 1995, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a declarat sfânt cu cruce roşie, fiind cinstit în toată Patriarhia română, iar în 1997, Sf. Andrei a fost numit Ocrotitor al României. În anul 2012, 30 noiembrie a devenit Zi de Sărbătoare Legală.
Sfântul Andrei este ocrotitorul României, al Rusiei, al Greciei şi al Scoţiei (care are un X pe steag).
Aproape 700.000 de români poartă numele Sfântului Apostol Andrei. 

Mănăstirea „Peştera Sfântului Apostol Andrei”

Conform scrierilor teologice şi istorice, Sf. Ap. Andrei a ajuns pe pământul dobrogean în jurul anului 60 d. Hr. şi s-a oprit cu ucenicii săi aici, unde a găsit trei preoţi păgâni care slujeau în peşteră, geţi de neam, cunoscuţi sub numele Innal, Rimmal şi Pinnal. Peştera este situată în Dealul Urluiului, la 4 km de localitatea Ion Corvin şi aproximativ 80 de kilometri de Constanţa.
Conform tradiţiei, aici s-a adăpostit Sfântul Apostol Andrei, fiind considerată primul lăcaş de cult de pe teritoriul ţării noastre şi poarta de pătrundere a creştinismului pe teritoriul României.
I-a botezat în apa unuia din izvoarele care curge lângă peşteră (pârâul Cuzgun), după care au fost hirotoniţi ca preoţi creştini. Izvoarele se văd şi astăzi, iar localnicii şi pelerinii le consideră izvoarele cu apa cea mai bună din tot cuprinsul Dobrogei. Acest loc de rugăciune şi vieţuire duhovnicească a devenit o adevărată vatră monahală, cunoscută bine în zonă, aşa cum demonstrează toponimia locului. Pădurea care adăpostea sihăstria s-a numit în popor sfântă, iar valea din împrejurimi Valea Călugărilor.
În primăvara anului 1943, peştera şi izvoarele au fost redescoperite de preotul Constantin Lembrău, împreună cu Jean Dinu, teolog şi jurist cu studii la Sorbona. În acelaşi an s-au început lucrările de amenajare a peşterii şi a incintei. La intrarea în peşteră s-a ridicat o faţadă din zid de piatră tencuită în exterior, iar în faţa peşterii s-a amenajat un platou pentru slujbe. La 30 iulie 1944, Episcopul Chesarie Păunescu a sfinţit locul, redându-l cultului, redevenind loc de închinare şi de rugăciune, aşa cum a fost în decursul vremurilor.
Greutăţile războiului au dus însă, încetul cu încetul, la uitarea peşterii şi la intrarea ei în ruină. Starea ei de degradare s-a accentuat odată cu desfiinţarea forţată a Episcopiei de Constanţa, în anul 1948, şi transferarea Episcopului Chesarie şi a administraţiei eparhiale la Galaţi.
Abia în cursul anilor 1986-1989, prin grija arhiereului Lucian Florea, pe atunci vicar episcopal la Galaţi, au fost curăţate intrarea şi interiorul peşterii. Turla de piatră a fost înălţată până la 1 m deasupra pământului, ca să nu intre în peşteră apa ce se scurgea de pe deal.
În vara anului 1990, doi vieţuitori de la mănăstirea Sihăstria, ieromonahul Victor Ghindăoanu şi monahul Nicodim Dincă, care era de fel din partea locului, din satul Zorile, au sosit în Dobrogea cu gândul de a reface vechea vatră monahală. S-au ridicat chilii, un paraclis, iar la 17 octombrie 1993 s-a pus piatra de temelie a bisericii mari. Tot atunci s-a turnat fundaţia noului paraclis.
În primăvara anului 1994, Arhiepiscopia Tomisului a hotărât ca Sf. Andrei să fie socotit ocrotitorul Dobrogei.
Între 1998-2002 au fost executate lucrările de construcţie la biserica mare, o adevărată catedrală împodobită la exterior cu mozaicuri impresionante şi la interior pardosită cu marmură, iar în anul 2006, biserica a fost sfinţită de către IPS Teodosie Petrescu.
În acest sfânt lăcaş se păstrează o părticică din moaştele Sfântului Apostol Andrei, adusă din Grecia.“

Teodosie, rebelul din BOR. Cum a încercat să se pună în capul revoltei populare contra pandemiei

ÎPS Teodosie a reuşit să transforme într-un mare scandal sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul şi patronul spiritual al românilor. Arhiepiscopul Tomisului cheamă lumea în ziua de 30 noiembrie la peştera unde a vieţuit apostolul, pentru a marca praznicul Întâiului Ucenic al lui Iisus Hristos. 

Dobrogea este locul unde teologii spun că Sfântul Andrei, Întâiul Apostol al lui Iisus Hristos, a poposit în misiunea sa de evanghelizare pentru a-i încreştina pe localnici, în jurul anului 60. Peştera este situată înr-o zonă împădurită de pe Dealul Urluiului, la 4 km de localitatea Ion Corvin şi 80 de kilometri de Constanţa. Aici se ţinea anual un pelerinaj, împământenit în ultimii ani, căruia Arhiepiscopia Tomisului vrea să-i dea amploarea celui de la Sfânta Parascheva de la Iaşi. 

Pe ÎPS Teodosie nu l-a descurajat interzicerea pelerinajelor de la Cuvioasa Parascheva (Iaşi) şi de la Sfântul Dimitrie (Bucureşti), unde n-au avut drept de reculegere decât cei cu buletin din localitatea respectivă. Ierarhul a cerut în instanţă, în două rânduri, ridicarea acestei restricţii aplicate şi la nivel local, dar Tribunalul Constanţa a respins ambele solicitări.

Şi cu toate că judeţul Constanţa are cele mai multe infectări cu SARS-CoV-2 din ţară, cu toate că are 15 localităţi în carantină, cu toate că inclusiv din rândul clerului există bolnavi şi chiar morţi de Covid-19 (ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei; arhimandritul Ghelasie, stareţul mănăstirii Sfântul Dumitru din Sighişoara; arhimandritul Varlaam, stareţul mănăstirii Partoş din Timiş; Patriarhul Irineu al Serbiei), capul Bisericii tomitane insistă să cheme credincioşii la slujba ce se va ţine luni la mănăstirea din sud-vestul Dobrogei.

Sursa arhivă 

Într-un comunicat de presă remis sâmbătă, Arhiepiscopia Tomisului a lansat invitaţia (ce poate fi socotită doar spirituală) de a celebra sărbătoarea naţională religioasă a tuturor românilor: „Arhiepiscopia Tomisului şi Înaltpreasfinţitul Teodosie, personal, invită autorităţile de Stat centrale şi locale (Preşedinte, Premier, membri ai Guvernului, parlamentari, Prefect, Preşedinte al Consiliului Judeţean, primari, consilieri judeţeni şi locali etc) să ia parte la sărbătoarea naţională religioasă a tuturor românilor, Sfântul Apostol Andrei“.

Primul oficial care a refuzat invitaţia Arhiepiscopului Teodosie de a merge la Peşteră este prefectul judeţului Constanţa. „Prefectul Silviu-Iulian Coşa nu va fi prezent în data de 30 noiembrie la pelerinajul organizat la Peştera Sfântului Andrei, întrucât respectă prevederile legii, nefiind locuitor al comunei Ion Corvin”, a transmis Instituţia Prefectului.

Ce va fi luni la Peşteră

ÎPS Teodosie va oficia luni, 30 noiembrie, de la ora 8.45, Sfânta Liturghie la mănăstirea „Peştera Sfântului Apostol Andrei“ din comuna Ion Corvin, Constanţa. Teodosie dăduse iniţial o decizie internă prin care delegase în interes profesional toţi preoţii din eparhie să i se alăture în sobor, „pentru deplina cinstire a Sfântului Apostol Andrei, creştinătorul românilor“, urmând ca în restul bisericilor să rămână deschise pentru „închinare şi rugăciune individuală“.

Dându-şi seama că încalcă un drept al credincioşilor de a avea posibilitatea de a se împărtăşi sau spovedi în acea zi, arhiepiscopul a revenit asupra directivei, Arhiepiscopia Tomisului spunând că a fost un document intern insuficient formulat.

„În ziua cinstirii Sfântului Andrei, Sfântul Liturghie se va oficia şi la parohiile din cuprinsul Arhiepiscopiei. Regretăm faptul că s-a putut înţelege eronat că la parohii nu se va mai oficia Sfânta Liturghie“, au transmis supuşii lui Teodosie.

Teodosie, în conflict cu toată lumea

ÎPS Teodosie a nesocotit de la bun început regulile instituite de autorităţi pentru combaterea răspândirii bolii. A folosit aceeaşi linguriţă la împărtăşanie, pentru toţi credincioşii, printre care se aflau şi copii, până s-a sesizat DSP. Apoi a hotărât să facă o slujbă de Înviere la 40 zile de la Înviere, de Înălţare, când carantina fusese încheiată.


Sursa Arhiepiscopia Tomisului

Iar acum câteva zile, Poliţia şi Jandarmeria au fost nevoite să intervină la o biserică din Constanţa, oraş aflat în plină carantină timp de două săptămâni, unde 60 credincioşi, unii fără mască de protecţie, asistau la slujba de hram. 

În aceeaşi zi, înfuriat şi de refuzul instanţei, ÎPS Teodosie a transmis o scrisoare deschisă premierului Ludovic Orban, în care-l acuza de tolerarea „abuzurilor“ la adresa credincioşilor şi îl întreabă pe premier ce se va întâmpla dacă el şi credincioşii vor încălca aceste interdicţii şi vor merge în pelerinaj la Peştera Sfântului Andrei. Ierarhul se asemuia lui László Tőkés, cel la uşa căruia s-a aprins scânteia Revoluţiei din Decembrie 1989.

„Ce veţi face? Ne veţi bate, amenda, aresta şi executa pe toţi cei care vom merge să ne rugăm la Mănăstirea Peştera Sfântului Apostol Andrei, în ziua prăznuirii sale?!? Veţi asmuţi justiţia şi forţele de ordine împotriva propriilor fraţi şi surori pentru a vă atinge scopurile fixate? În luna decembrie a anului 1989, oamenii cu credinţă în Dumnezeu, profund nemulţumiţi de abuzurile puterii, s-au adunat la Timişoara în jurul casei pastorului reformat László Tőkés, căruia i se făcea atunci o nedreptate, mult mai mică în raport cu dorinţa noastră legitimă de a ni se respecta credinţa şi demnitatea.

Nu subestimaţi dorinţa oamenilor de a striga din nou în stradă la Constanţa şi în alte părţi ale ţării „cu noi este Dumnezeu”, pentru a se putea ruga şi trăi liber, fără o nouă dictatură. Un dram de înţelepciune în plus v-ar putea readuce în ultimul ceas, dumneavoastră şi colaboratorilor în suflete omenia, credinţa şi dreapta simţire pe care se pare că raţiunile pandemiei vi le-au întunecat.

Dumnezeu să vă dăruiască gândul cel bun pentru a face ceea ce este cu adevărat de folos oamenilor din această ţară şi a nu lupta cu înverşunare împotriva Lui Dumnezeu şi a celor care cred în El. Doar o dată Fiul lui Dumnezeu s-a lăsat batjocorit...

Lăsaţi-le oamenilor libertatea de a-L cinsti pe Dumnezeu, ca şi El să vă mai îngăduie acolo unde credeţi că v-aţi înveşnicit.

Cu nădejdea că încă Dumnezeu mai poate lucra în mintea şi în inima dumneavoastră.” 

Sursa gov.ro

Arhiepiscopul Tomisului s-a certat şi cu primarul Constanţei, Vergil Chiţac. Edilul-şef, amiral în Marina Română, a afirmat că „şi Arhiepiscopia trebuie să respecte regulile“, declanşând mania ierarhului. „Credincioşii noştri au stat destul în frig, în ploaie, în soare, sau oriunde li s-a indicat, în vreme ce alţii au putut folosi confortabil metroul, mall-ul sau alte temple economice. Aşa nu se mai poate! Nu vă mai bateţi joc de noi! Nu faceţi religie din economie, luptându-vă cu cultele ca şi cum v-ar fi duşmani, nu parteneri sociali“, a transmis Teodosie.

Arhiepiscopul a încercat chiar şi coalizarea nemulţumiţilor în jurul său, cerându-le să semneze o petiţie pentru deschiderea bisericilor (perioada aprilie-mai), spunând că „biserica nu infectează”. Demersul nu s-a mai realizat.

Toate aceste ieşiri îl fac pe ÎPS Teodosie să fie, în acest moment, cel mai controversat personaj al Sfântului Sinod. Dacă pentru unii este doar izvor de dispute, discuţii sau scandal, sunt destui ortodocşi mai radicali ce-l susţin pe reţeţele sociale, numindu-l uneori „adevăratul patriarh al Bisericii“, cel care le apără interesele şi apără credinţa strămoşească. 

Constanţa, puternic lovită de Covid-19

Constanţa este judeţul din ţară cu cea mai mare rată de infectări cu SARS-CoV-2, cu 7,54/1.000 de locuitori, conform comunicatului remis în data de 28 noiembrie, de Grupul de Comunicare Strategică. Judeţul este înaintea Sibiului (7,37/1.000 de locuitori) şi mult înaintea Bucureştiului (6,6/1.000 de locuitori).

Totodată, judeţul Constanţa are 15 localităţi în carantină, inclusiv reşedinţa de judeţ, iar spitalele COVID-19 sunt aproape pline. Printre localităţile carantinate se numără: Cernavodă, Eforie, Ovidiu, Megdidia, Techirghiol sau Năvodari, adică principalele oraşe ale judeţului Constanţa. 

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Țiriac ar fi bolnav grav!

2 Dur articol! Așa este, domnule președinte?

3 „Aș vrea să îi spun că o consider o imbecilă”

4 Dacă textul ăsta era un sex anal, „Superman” mergea crăcănat o săptămână!

5 CULISE Tabăra Cîțu și-a împărțit funcțiile / Gorghiu urmează să devină al doilea om în stat!