Ce se întâmplă la Pentagon? Zeci de ofițeri, puși la testul cu detectorul de minciuni
O investigație de o anvergură fără precedent zguduie conducerea militară a Statelor Unite: aproximativ 50 de membri ai Statului Major Interarme au fost supuși testelor cu detectorul de minciuni. Măsura radicală a fost declanșată de dezvăluirile recente din presă privind diminuarea alarmantă a rezervelor strategice de armament în contextul operațiunilor militare din Iran.
Ancheta internă s-a derulat pe parcursul lunii august și a vizat atât cadre militare, cât și personal civil din cadrul Statului Major Comun, structură ce numără între 1.500 și 2.000 de angajați responsabili de planificarea globală a operațiunilor americane. Potrivit relatărilor publicate de New York Times , anchetatorii federali au încercat să afle dacă cei audiați au divulgat detalii secrete jurnaliștilor, în special informații sensibile legate de stocurile deficitare de rachete cu rază lungă de acțiune și de interceptori Patriot.
Surse familiare cu dosarul susțin că utilizarea poligrafului a avut o dublă miză: descoperirea persoanelor care au facilitat scurgerile de presă și descurajarea oricăror inițiative similare pe viitor. Această abordare extremă marchează o premieră în istoria modernă a armatei americane.
„Nu am mai văzut niciodată poligraful folosit la o scară atât de largă sau la un nivel ierarhic atât de înalt. Din experiența mea, este un fapt fără precedent”, a explicat contraamiralul în retragere Donald J. Guter, care a ocupat funcția de procuror general al Marinei SUA între anii 2000 și 2002.
Oficial, Departamentul Apărării a evitat să confirme procedurile specifice de anchetă. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a subliniat însă rigoarea cu care sunt tratate aceste breșe: „Departamentul nu comentează chestiunile interne legate de personal sau de anchete, dar tratează cu maximă seriozitate toate scurgerile de informații clasificate privind securitatea națională și le investighează în consecință. Protejarea informațiilor clasificate este esențială pentru asigurarea securității Statelor Unite și a trupelor noastre dislocate în întreaga lume”.
Operațiunea are loc pe fondul unei presiuni constante venite de la Casa Albă. Președintele Donald Trump a cerut o reacție agresivă pentru oprirea scurgerilor de informații din aparatul de securitate națională, catalogând relatările critice referitoare la gestionarea conflictului cu Iranul și a crizelor de muniție drept o formă de „trădare”.
Climatul de suspiciune din interiorul Pentagonului ar fi fost exacerbat și de acțiunile secretarului apărării, Pete Hegseth. Acesta nu a mai susținut nicio conferință de presă pe tema războiului din 5 mai și a încercat să impună restricții drastice jurnaliștilor acreditați, demers contestat în instanță de presa americană. Tensiunile au escaladat luna trecută, după ce conducerea publicației militare „Stars and Stripes” a fost demisă în urma unor articole critice despre condițiile grele de la bordul portavionului USS Abraham Lincoln.
Deși președintele Trump continuă să îl susțină public pe Hegseth, afirmând că acesta face o „treabă fantastică”, deciziile șefului Pentagonului provoacă nemulțumiri deschise chiar și în rândul parlamentarilor republicani.
Senatorul Thom Tillis, membru republican în Comisia pentru Forțele Armate din Senat, care sprijinise inițial confirmarea lui Hegseth la începutul anului 2025, a solicitat public schimbarea acestuia din funcție. „Nu am fost niciodată martorul unei gestionări mai ineficiente a bărbaților și femeilor curajoși care servesc țara noastră”, a declarat Tillis, adăugând că secretarul apărării „este intimidat de competență și se retrage în a stârni războaie culturale în loc să se ocupe cu seriozitate de activitatea vitală a apărării noastre naționale”.
Explorează subiectele:
