Pe 12 mai 113 d.Hr, în Forul lui Traian din capitala Imperiului Roman era inaugurată cea mai mare sculptură în relief a Antichității. Era vorba despre Columna lui Traian, o adevărată cronică sculptată în piatră a războaielor lui Traian cu dacii.

Columna lui Traian în Roma FOTO pixabay

Columna lui Traian este cel mai important izvor antic referitor la războaiele dacilor cu romanii. Pe metopele sale sunt dăltuite chipurile dacilor, dar și scene ale evenimentelor care au marcat acest conflict extrem de dur și de important pentru geopolitica regiunii central-est europene. Fără Columna lui Traian am fi știut mult mai puține lucruri despre vestimentația, aspectul fizic sau echipamentul militar al dacilor. În plus, o parte dintre evenimentele derulate în cadrul războaielor din 101-102 d.Hr și 1015-106 d.Hr au fost reconstituite pe baza metopelor Columnei lui Traian. Dincolo de caracterul documentar și de izvor istoric crucial pentru înțelegerea istoriei noastre antice, Columna lui Traian a fost și o reprezentare artistică deosebită, unică în lumea antică.

Cea mai mare sculptură în relief a Antichității

Columna lui Traian a fost inaugurată pe data de 12 mai a anului 113 d.Hr, la șapte ani de la terminarea războaielor daco-romane. A fost realizată de faimosul arhitect Apollodor din Damasc, cel care a construit și podul de la Drobeta. Columna a fost amplasată în Forul lui Traian, ultimul for imperial construit la Roma, tot de Apollodor din Damasc . Forul lui Traian este întins pe o suprafață de 275.000 de metri pătrați între colinele Capitoliu și Quirinal. Acest monument incredibil al lumii antice reprezenta o zonă placată cu marmură, plină de coloane și clădiri impresionante. Pentru amenajarea ei a fost excavată aproape o întreagă colină. La intrarea în Forul lui Traian se afla un arc de triumf cu trei intrări având deasupra o statuie a împăratului Traian într-un car tras de șase cai. Încă o statuie ecvestră a împăratului, din bronz aurit, se afla în mijlocul pieței Forului.

Întreaga piață era înconjurată de un portic decorat cu busturi de daci, inclusiv bustul lui Decebal. În For a fost amenajată și Basilica Ulpia, o clădire impresionantă care găzduia o adevărată galerie a celebrităților romane, dar și prăzi de război. În spatele acestei basilici se înălța Columna lui Traian. De o parte și de alta a columnei se aflau două biblioteci. Pentru întreaga amenajare a Forului s-au folosit fonduri din prada obținută de la daci. Era o zonă dedicată războaielor cu dacii, o victorie care a dat strălucire domniei lui Traian. Cel mai impresionant monument din Forul lui Traian era Columna. Avea în jur de 40 de metri și era de forma unei coloane dorice, construită din 19 blocuri de marmură, cu o greutate de peste 30 de tine fiecare.

„Columna imita, la scară uriașă, forma unei coloane dorice, pusă pe un piedestal cubic, cu baza în forma unei enorme cununi de laur (dafin). Fusul de marmură a fost construit din nouăsprezece blocuri de marmură (tamburi), grele de peste 30 de tone fiecare, puse unul peste celălalt, iar diametrul lui este variabil (3.83-3.66 m) pentru a corecta optic perspectiva, procedeu inventat de greci cu sute de ani în urmă”, preciza Radu Oltean în lucrarea „Dacia. Războaiele cu romanii. Volumul I. Sarmisegetusa”. În vârful Columnei s-a aflat o statuie de bronz aurit a împăratului Traian. Totodată, în interiorul Columnei se află o scară-melc, pe care se poate ajunge în vârf. La baza Columnei se află depusă urna cu cenușa lui Traian, mort în anul 117 d.Hr, la numai patru ani după inaugurarea monumentului.

O cronică vie, în culori pierdute

Columna lui Traian a fost realizată de meșteri greci, bănuiesc specialiști, oameni bine pregătiți și cu o experiență deosebită în astfel de lucrări. Practic, este o cronică dăltuită în marmură a războaielor lui Traian cu dacii. Textul operei lui Traian, „De Bello Dacico”, astăzi pierdută, a fost transpus în friza ce „învelește” întregul fus al Columnei. Ca și cum s-ar fi făcut, astăzi, un film pe baza unei cărți, a rezultat unul dintre cele mai frumoase reliefuri sculptate din toată lumea antică.

„Friza desfășurată are 200 de metri și conține peste 2500 de figuri sculptate. Echipele de meșteri sculptori, probabil de origine greacă, cei mai buni dintre cei mai buni, au lăsat unul dintre cele mai frumoase reliefuri sculptate din întreaga artă romană”, precizează Radu Oltean în lucrarea deja menționată. Deși, astăzi, Columna lui Traian este monocromă, în Antichitate, scenele de luptă de pe fusul ei de marmură au fost pictate în culori vii.

„Textele și fotografiile în lumină fluorescentă au demonstrat că reliefurile au fost pictate în culori vii. Culorile exacte nu mai sunt cunoscute, în prezent existând mai multe propuneri de reconstituire, însă toate ipotetice”, adaugă Radu Oltean în „Dacia. Războaiele cu romanii. Volumul I. Sarmisegetusa”.

Misterele unui război trecut sub tăcere

Războaiele daco-romane sunt printre cele mai faimoase și cunoscute evenimente ale istoriei antice a românilor. Deși toată lumea crede cǎ știe ce s-a întâmplat între daci și romani, în realitate, lucrurile sunt cunoscute parțiale și mai mult intuite, pe baza unui izvor antic incredibil: Columna lui Traian. Despre războaiele lui Traian cu dacii s-a scris mult în Antichitate. A fost probabil unul dintre cele mai importante războaie cu barbarii de la începutul mileniului I d.Hr. Dacii reprezentau o puternică uniune tribală care ataca constant provinciile romane. Moesia nu era în siguranță atâta timp cât dacii nu erau pacificații. Romanii au încercat multe metode, le-au cumpărat pacea cu sume mari de bani, au încercat să organizeze represalii la nordul Dunării, au încercat să-i atragă în lumea romană prin comerț, însǎ nimic nu a funcționat. Dacii erau un pericol constant pentru lumea romană.

Tocmai de aceea, Traian a decis să pună capăt amenințării dacice. În plus, teritoriul ocupat de aceste triburi barbare avea resurse importante pentru imperiu. Războaiele cu dacii au fost foarte grele pentru romani. Au necesitat resurse militare și materiale foarte mari. Tocmai de aceea, victoria asupra dacilor în anul 106 d.Hr, a fost prezentată ca un eveniment istoric deosebit de important. Despre războaiele cu dacii a scris Traian însuși, în celebra „De Bello Dacico”, dar și marii învățați ai vremii. De exemplu, medicul Criton, prezent în campaniile din Dacia, a scris o carte numită „Getica”. La rândul său, Dion Chrysostomos, un alt contemporan, a scris o carte cu același titlu, „Getica”. Despre acest conflict au mai scris și Appian, Ammianus Marcellinus, Arrian, poetul Florus sau Dio Cassius. Culmea, toate aceste lucrări s-au pierdut în mod misterios. Efectiv, au rămas doar crâmpeie de izvoare literare despre războaiele daco-romane. Columna rămâne principalul izvor istoric al acestor conflicte.